Dezvoltarea sistemului de reproducere Universitatea de Medicină şi Farmacie “ Gr. T. Popa” Iaşi Disciplina Anatomie I Dezvoltarea sistemului de reproducere Conf. dr. Horaţiu Varlam

Organele de reproducere sunt reprezentate de: A. gonade A1. testicol A2. ovar B. sistemul ductal B1. la barbat B2. la femeie C. organele genitale externe C1. la barbat C2. la femeie

Diferenţierea sexuală se realizează: în timpul perioadei embrionare în timpul perioadei fetale postnatal La om, sistemul de reproducere se dezvoltă din: mezodermul intermediar mezonefric gonadele, căile genitale mezodermul eminenţei caudale: organele erectile ale perineului anterior, muşchii şi fasciile care le învelesc, ramurile ischiopubiene, simfiza pubiană.

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă formarea gonocitelor primordiale migrarea gonocitelor primordiale formarea crestei genitale (gonadale) (corpul lui Wolff) II. Sexualizarea gonadei

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă începe în săptămâna a 3-a a vieţii intrauterine

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă a) formarea gonocitelor primordiale în săptămâna a 3–a de dezvoltare a embrionului uman în splanhnopleura extraembrionară de pe faţa caudală a veziculei ombilicale, la joncţiunea cu diverticulul alantoidian (endodermic), se găsesc 9-14 (10-50) celule germinative primordiale. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Cellules germinales primordiales Allantoïde Intestin postérieur Ectoderme Intestin antérieur Ebauche cardiaque Vésicule vitelline secondaire Endoderme (jaune) Mésoderme (rouge) Cavité amniotique

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă b) migrarea gonocitelor primordiale timp de 4 săptămâni migrează de-a lungul mezoului intestinului posterior către mezonefros unde se cantonează sub epiteliul (mezoteliu) celomic 1 2 3 4 5 6 7 Proliferating coelomic epithelium Thickening of the mesenchyma Germinal cords Primordial germ cells (red dots) Mesenchyma Allantois Vitelline 8 9 10 11 12 13 14 Intestinal tube Dorsal mesentery Gonadal ridge Nephrogenic cord Mesonephric (Wolffian) duct Mesonephric tubule Aorta

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă b) migrarea gonocitelor primordiale în cursul migrării se multiplică până la 4000 celulele care nu ajung la creasta genitală (gonadală) dispar sau dau naştere la teratoame

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă c) formarea crestei genitale (gonadale) (corpul lui Wolff) se formează pe faţa medială a mezonefrosului, fiind separată de creasta mezonefrică printr-un şanţ primordiul gonadal se formează sub acţiunea inductoare a celulelor mezonefrice mezoteliul celomic care o acoperă devine splanhnopleura crestei genitale continuarea splanhnopleurei cu somatopleura formează mezoul corpului lui Wolff (mesorchium, mesovarium)

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă c) formarea crestei genitale (gonadale) (corpul lui Wolff) gonocitele se multiplică ajungând la aprox. 5000 de celule pentru fiecare gonadă înainte de sexualizare în dreptul fiecărei gonocite primordiale epiteliul celomic proliferează şi se îngroaşă celulele epiteliale pătrund în mezenchimul subjacent şi formează cordoane celulare digitiforme (cordoane sexuale primare) ele rămân conectate la epiteliul de acoperire şi înglobează gonocitul primordial (săptămâna a 8-a) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Mesonephric duct (Wolff) PGC Peritoneal cavity Aorta Mesonephric tubule Degenerated gonadal cords Thickened coelomic epithelium Intestine Mesentery Anlage of the paramesonephric duct (Müller) Atrophying mesonephric nephron

A. Dezvoltarea gonadelor I. Gonada indiferentă c) formarea crestei genitale (gonadale) (corpul lui Wolff) primordiul gonadal conţine: celule germinative primordiale celule somatice cu origine în: mezonefros mezenchimul local epiteliul celomic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Mesonephric duct (Wolff) PGC Peritoneal cavity Aorta Mesonephric tubule Gonadal cords Coelomic epithelium Intestine Mesentery Anlage of the paramesonephric duct (Müller) Mesonephric nephron

A. Dezvoltarea gonadelor II. Sexualizarea gonadei diferenţierea sexuală este un proces complex care implică mai multe gene (gonosomale şi autosomale) cromosomul Y conţine gena testis determinig factor (TDF) în regiunea determinării sexuale (SRY) gena TDF (cromosomul Y) prezentă imprimă dezvoltarea gonadei indiferente spre testicol în absenţa TDF gonada indiferentă evoluează spre ovar

A1. Dezvoltarea testicolului evoluţia testicolului primitiv este medulară cordoanele sexuale primitive conţinând gonocitele (prespermatogonii) proliferează şi pătrund adânc în profunzimea mezenchimului crestei genitale maturarea spermatogoniilor începe la 10-12 ani prin proliferare secundară se formează cordoane sexuale secundare (testiculare, medulare) în care celulele perigonocitare se anastomozează plexiform şi formează o masă sinciţială Sertoli 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Mesonephric duct (Wolff) PGC Peritoneal cavity Aorta Mesonephric tubule Gonadal cords Coelomic epithelium Intestine Mesentery Anlage of the paramesonephric duct (Müller) Mesonephric nephron

A1. Dezvoltarea testicolului reţeaua plexiformă situată în profunzime (viitorul hil al testiculului) formează rete testis masa sinciţială devine lobulată şi fiecare lobulaţie dezvoltă în interior lumen, cavităţi digitiforme în formă de potcoavă (tubi seminiferi primitivi) tapetate de celulele de susţinere Sertoli ele stabilesc joncţiuni intercelulare care constituie drumul obligatoriu al echipelor de maturare corespunzătoare unei spermatogonii spre lumenul tubului seminifer 1 2 3 4 5 6 7 8 Membrane basale (non visible) Fibromyoblaste Fibrocyte Cellule de Sertoli Spermatogonie A Différents stades des cellules germinales Spermatozoïde Lumière

A1. Dezvoltarea testicolului spermatozoizii adulţi se orientează cu capul spre suprafaţa luminală a epiteliului Sertoli

A1. Dezvoltarea testicolului epiteliul periferic fost celomic suferă o colagenogeneză foarte intensă, se îngroaşă şi se transformă în albuginee la sfârşitul lunii a 5-a testicolul este împărţit în lobi prin septuri plecate de pe faţa sa profundă 1: Testicular septa 2: Convoluted seminiferous tubules 3: Testicular lobules 4: Straight seminiferous tubules 5: Efferent ductules 6: Rete testis

A1. Dezvoltarea testicolului la mijlocul vieţii fetale şi continuând până la pubertate, tubii seminiferi se conectează prin tubuli mezonefrici cu ductul mezonefric 1 2 3 4 5 6 7 8 Conduit mésonéphrotique (Wolff) Néphrons mésonéphrotiques en régression Cordons testiculaires entourant les PGC Aorte Conduit para-mésonéphrotique (Müller) Tubule mésonéphrotique Cordons sexuels médullaires Tunique albuginée

A1. Dezvoltarea testicolului acesta persistă numai în dreptul testicolului prmitiv deasupra şi dedesubtul său degenerând şi formând organe aberante 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Conduit mésonéphrotique (Wolff) PGC entourés de cellules de soutien de Sertoli Aorte Vestige du conduit para-mésonéphrotique (Müller) Canalicules efférents Tubules séminifères droits Tunique albuginée Tubules séminifères contournés Rete testis

A1. Dezvoltarea testicolului tubulii mezonefrici formează ductele eferente 1 2 3 4 5 6 7 Canal déférent (Wolff) Canalicules efférents Epididyme Appendice épididymaire Appendice testiculaire Tubules séminifères contournés Rete testis 8 9 10 11 12 A Tubules séminifères droits Tunique albuginée Paradidyme Septa interlobulaires Mesothélium Lobule

A1. Dezvoltarea testicolului în săptămânile 9-10, din celulele mezenchimale ale crestei genitale, sub acţiunea inductoare a celulelor crestelor neurale, se diferenţiază celulele Leydig care încep să sintetizeze testosteron testosteronul are rol important în: diferenţierea sexuală spermatogeneză reglarea secreţiei de gonadotropine

A1. Dezvoltarea testicolului celulele interstiţiale încep să producă testosteron sub influenţa gonadotropinei corionice umane (hCG) secretată de placentă gonadotropina stimulează enzimele care catalizează conversia colesterolului în testosteron acesta este transportat de celulele de susţinere în lumenul tubilor seminiferi şi prin aceştia ajunge în ductul mezonefric iniţiind diferenţierea masculină

A1. Dezvoltarea testicolului deasupra şi dedesubtul testicolului mezonefrosul este înlocuit de ţesut conjunctiv care formează ligamentul diafragmatic (la extremitatea cranială) gubernaculum testis (la extremitatea caudală) la sfârşitul lunii a 5-a, testicolul se găseşte deasupra strâmtorii superioare a pelvisului în formare, pe faţa profundă a peretelui anterolateral al abdomenului

A1. Dezvoltarea testicolului apoi testicolul coboară de-a lungul unui interstiţiu în peretele abdominal - traiectul inghinal 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 épiderme derme(dartos) fascia spermatique externe muscle cremaster fascia spermatique interne vaginale (feuillet pariétal) cavité virtuelle formée par les 2 feuillets de la vaginale vaginale (feuillet viscéral) tunique albuginée septum interlobulaire du testicule

A1. Dezvoltarea testicolului celulele Sertoli secretă: un hormon glicoproteic (hormonul antimüllerian - AMH, factorul antiparamezonefric) care determină regresia rapidă a ductului paramezonefric Müller din care, la bărbat, rămân apendicele testicular şi uretra prostatică inhibină - inhibă secreţia de FSH

A1. Dezvoltarea testicolului la joncţiunea cu vezica urinară ductul Wolff formează: veziculele seminale prostata glandele bulbouretrale trigonul vezical uretra prostatică supramontanală

A2. Dezvoltarea ovarului în absenţa cromosomului Y cordoanele sexuale primordiale se disociază în aglomerări celulare neregulate situate în medulară care degenerează din mezoteliul crestei genitale se formează cordoane sexuale secundare corticale care înglobează celulele germinative primordiale şi formează foliculii primordiali celulele germinative primordiale devin oogonii celulele epiteliale (provenite din epiteliul de suprafaţă) care le înconjoară formează celulele foliculare 1 2 3 4 5 6 7 Conduit mésonéphrotique (Wolff) en régression Follicules ovariens primordiaux corticaux Aorte Conduit para-mésonéphrotique (Müller) Tubule mésonéphrotique en régression Cordons sexuels en régression Mésothélium ovarien

B. Dezvoltarea sistemului ductal iniţial atât embrionul de sex feminin cât şi cel masculin au 2 perechi de ducte genitale: mezonefric şi paramezonefric ductul paramezonefric se formează ca o invaginare a epiteliului celomic de pe faţa anterolaterală a crestei genitale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ligament diaphragmatique mésonéphros gonade cordon urogénital mésentère dorsal canal de Müller métanéphros canal de Wolff ligament inguinal intestin

B. Dezvoltarea sistemului ductal cranial ductul se deschide în cavitatea celomică sub forma unei dilataţii franjurate caudal, încrucişează ventral ductul mezonefric şi, pe linia mediană, se alătură ductului paramezonefric de partea opusă iniţial cele 2 ducte merg “în ţeavă de puşcă” fiind separate printr-un sept 1 2 3 4 5 ligament diaphragmatique mésonéphros canal de Müller canal de Wolff tubercule de Müller 6 7 8 9 gonade indifférenciée ligament inguinal sinus urogénital bourrelet génital (insertion du ligament inguinal)

B. Dezvoltarea sistemului ductal Ductele genitale la bărbat pe măsură ce mezonefrosul regresează unii tubi excretori - tubuli epigenitali - stabilesc contact cu cordoanele rete testis şi formează ductele eferente tubii excretori din dreptul polului caudal al testicolului - tubii paragenitali - nu fuzionează cu cordoanele rete testis şi rămân ca un vestigiu - paradidim la extremitatea cranială a ductelor mezonefrice se formează apendicele epididimar 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A appendice épididymaire appendice testiculaire canal de Müller régressé canal déférent vésicule séminale canal éjaculateur paradidyme gubernaculum testis utricule prostatique face postérieure du sinus urogénital (=> utricule prostatique) colliculus seminalis (veru montanum)

B. Dezvoltarea sistemului ductal B1. Ductele genitale la bărbat sub intrarea ductelor eferente ductul mezonefric se alungeşte şi devine sinuos formând epididimul acesta se continuă cu ductul deferent şi ductul ejaculator ductul paramezonefric degenerează cu excepţia unei porţiuni la extremitatea cranială care formează apendicele testicular 1 2a 2b 3 4 5 6 7a 7b 8 9 uretère canal déférent ampoule du canal déférent vésicule séminale canal éjaculateur utricule prostatique prostate urètre prostatique urètre membraneux abouchement de l'uretère vessie

B. Dezvoltarea sistemului ductal B2. Ductele genitale la femeie au originea în ductul paramezonefric acesta are 3 porţiuni: cranială verticală care se deschide în cavitatea celomică orizontală care încrucişează ductul mezonefric caudală verticală care fuzionează cu cel de partea opusă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 époophore paroophore ligament utéro-ovarien canal de Wolff dégénéré kyste de Gartner hymen ligament lombo-ovarien trompe utérine (pavillon) hydatide sessile de Morganiu utérus ligament rond vagin insertion du ligament rond au niveau des bourrelets labio-scrotaux

B. Dezvoltarea sistemului ductal B2. Ductele genitale la femeie odată cu coborârea ovarului, din primele 2 părţi se dezvoltă tuba uterină caudal fuzionează formând canalul uterin din care se formează corpul şi colul uterului 1a 1b 2a 2b 3a 3b 3c canal de Müller trompe utérine canal de Wolff canal de Wolff régressé ligament inguinal ligament utéro-ovarien ligament rond 4a 4b 5a 5b canal utéro-vaginal utérus sinus urogénital vagin

B. Dezvoltarea sistemului ductal B2. Ductele genitale la femeie mezenchimul din jur formează miometrul, iar învelişul peritoneal perimetrul din ductul mezonefric rămân în mezovar unii tubi excretori care formează epooforul şi parooforul

B. Dezvoltarea sistemului ductal B2. Ductele genitale la femeie din partea sa caudală poate rămâne un chist paravaginal - chist Gartner cele 2 ducte Müller alăturate determină o îngroşare pe peretele posterior al sinusului urogenital - tuberculul paramezonefric (müllerian) (bulb sinovaginal) acesta proliferează şi formează placa vaginală 4 5 6 7 8 périnée rectum canal utéro-vaginal vessie urètre 1 2 2a 2b 3 tubercule génital vestibule SUG portion phallique SUG portion pelvienne lame épithéliale vaginale

B. Dezvoltarea sistemului ductal B2. Ductele genitale la femeie către luna a 5-a placa vaginală este în întregime canalizată şi formează vaginul vaginul are origine dublă: din canalul uterin (ductele paramezonefrice) - partea cranială din sinusul urogenital - partea caudală 2 3a 3b 6a 6b 9 vestibule définitif utérus (corps) utérus (col) vagin 1/4 inférieur (entoblaste) vagin 3/4 supérieurs (mésoblaste) hymen

B. Dezvoltarea sistemului ductal B2. Ductele genitale la femeie lumenul vaginului rămâne separat de cel al sinusului urogenital printr-o placă de ţesut subţire - himen diferenţierea sistemului ductal este realizată de prezenţa hormonului antimüllerian (HAM) secretat de celulele Sertoli care determină regresia ductului paramezonefric la bărbat la femeie, în absenţa HAM ductul paramezonefric îşi continuă evoluţia 2 3a 3b 6a 6b 9 vestibule définitif utérus (corps) utérus (col) vagin 1/4 inférieur (entoblaste) vagin 3/4 supérieurs (mésoblaste) hymen

C. Dezvoltarea organelor genitale externe se dezvoltă la ambele sexe după acelaşi model, din mezodermul şi ectodermul eminenţei caudale evoluţia începe după edificarea peretelui abdominal subombilical şi închiderea ombilicului se caracterizează prin: formarea unor structuri cu origine mezodermică pubis ramuri ischiopubiene toate elementele perineului anterior formarea unor structuri cu origine ectodermică

lateral de plicile cloacale, eminenţele genitale Etapa indiferentă în săptămâna a 3-a în jurul membranei cloacale se formează plicile cloacale cranial de membrana cloacală ele se unesc şi formează tuberculul genital odată cu formarea membranelor urogenitală şi anală, din plicile cloacale se individualizează plicile uretrale, anterior şi plicile anale, posterior lateral de plicile cloacale, eminenţele genitale 2 3 4 tubercule génital pli cloacal membrane cloacale 2 5 6 7 tubercule génital pli urogénital pli anal membrane / orifice uro-génital 8 9 10 périnée membrane / orifice anal bourrelet labio-scrotal

C1. Dezvoltarea organelor genitale la bărbat Etapa diferenţiată C1. Dezvoltarea organelor genitale la bărbat are loc sub influenţa hormonilor androgeni tuberculul genital se alungeşte anterior şi din el se dezvoltă penisul prin dezvoltarea sa trage anterior plicile uretrale care formează pereţii laterali ai şanţului uretral care nu ajunge până la partea ditală corespunzătoare viitorului gland epiteliul şanţului uretral, de origine endodermică, formează placa uretrală 2 4 5 7 8 gouttière urétrale replis urogénitaux fusionnés pénis bourrelets scrotaux scrotum 9 10 11 12 raphé médian (ano-génital) méat urinaire périnée anus

Etapa diferenţiată C1. Dezvoltarea organelor genitale la bărbat la sfârşitul lunii a 3-a plicile uretrale se unesc deasupra plăcii uretrale şi formează uretra peniană partea sa distală este formată în luna a 4-a din celulele ectodermice de la nivelul tuberculului genital care se invaginează şi formează meatul uretral eminenţele genitale devin eminenţe scrotale ele se unesc şi formează scrotul

C2. Dezvoltarea organelor genitale la femeie Etapa diferenţiată C2. Dezvoltarea organelor genitale la femeie 1 2 3 4 5 6 tubercule génital plis urogénitaux clitoris petites lèvres grandes lèvres mont pubis are loc sub inluenţa estrogenilor tuberculul genital se alungeşte mai puţin şi formează clitorisul din plicile uretrale şe dezvoltă labiile mici din eminenţele genitale se formează labiile mari din şanţul urogenital se formează vestibulul vaginal 7 8 9 10 11 périné avec raphé anogénital commissure labiale postérieure anus hymen urètre orifice externe