Asist. Univ. Drd. Roxana Popa

Présentation au sujet: "Asist. Univ. Drd. Roxana Popa"— Transcription de la présentation:

1 Asist. Univ. Drd. Roxana Popa
SISTEMUL IMUN Asist. Univ. Drd. Roxana Popa

2 SISTEMUL IMUN Mecanismele prin care organismul uman îşi asigură rezistenţa la invazia de către diverse organisme şi corpi străini sunt: Protecţia de suprafaţă, mecanism ne-specific, realizată prin: -Keratina;Mucus; Aciditate; Inflamaţia acută, mecanism ne-specific, cu neutralizarea şi distrugerea agentului determinant prin neutrofile; Răspunsul imun.

3 RĂSPUNSUL IMUN Imunitate umorală: secreţia de proteine denumite anticorpi -IMUNOGLOBULINE secretate de LyB activate – Imunitate mediată celular – LyT.

4 ORGANELE LIMFATICE - PRIMARE
are loc limfopoieza primară antigeno- independentă Există două organe care aparţin acestei categorii: -Măduva osoasă hematogenă - limfopoieză şi poiezele celorlalte elemente figurate sanguine. - Timusul - are loc limfopoieza Limfocitelor T.

5 TIPURI: -roșie: predomină celulele liniei eritrocitare (copii, adolescenți) -galbenă: număr mare de lipocite – adulți (poate redeveni roșie) -cenușie: predomină elementele fibrilare ( nu mai poate deveni roșie) Măduva osoasă LOCALIZARE: în canalele medulare ale oaselor lungi şi în cavităţile oaselor spongioase. Capsula este realizată de endostul osteogenic. Limfopoieza primara pentru LyB

6 Histoarhitectonie MO Capsulă Stromă; Cordoane hematopoietice;
Stroma - reţea tridimensională de celule reticulare ancorate pe o reţea de fibre reticulare. Capsulă Stromă; Cordoane hematopoietice; Capilare sinusoide Sinusoidele sunt formate din: - endoteliu continuu; - membrană bazală discontinuă; - strat discontinuu de celule adventiceale Cordoanele hematopoietice sunt alcătuite din totalitatea celulele liniilor: -eritrocitare -mieloide -plachetare -limfocitare

7 Celulele reticulare stromale:
- De tip fibroblastic - De tip macrofagic - De tip adventiceal - De tip adipos

8 Cordoanele hematopoietice conțin celule în toate etapele de dezvoltare (de la celula stem totipotentă la celulele mature.

9

10 Timusul Organ limfoepitelial care ajunge la dezvoltare maximă imediat după naştere, până în copilărie - involuţie după pubertate. localizat în mediastinul anterior Responsabil de limfopoieza primară a limfocitelor T (antigeno-independentă) Histoarhitectonie: Capsulă Stromă Parenchim

11 Histoarhitectonie Timus
Capsula – extern Formată din țesut conjunctiv dens semiordonat Trimite septuri incomplete în interior Septurile delimitează pseudolobuli

12 Histoarhitectonie Timus
Pseudolobulul prezintă două zone: Corticala – periferică – bazofilă Medulara – centrală – eozinofilă – corpusculii Hassal. Populații celulare: timocite, celule reticulare stromale

13 Histoarhitectonie Timus
Timocitele - limfocite pre-T Cele mai tinere sunt mai mari, dispuse sub capsulă, cu cantitate crescută de citoplasmă - tentă mai palidă, unele cu figuri mitotice 80-98% din populaţia timocitară dispare în cursul procesului de maturare, prin apoptoză (cimitirul limfocitelor) Pe măsura ce se maturează migrează spre medulară

14

15 Histoarhitectonie Timus
Celulele epiteliale reticulare sunt de 6 tipuri: - Tip 1 (epiteliu subcapsular sau perivascular) - de-a lungul capsulei, septurilor şi spaţiilor perivasculare - joncţiuni occludens Tipul 2 se află în cortexul mediu – desmozomi Tipul 3 - cortex profund şi la limita dintre corticală şi medulară. Tipul 4 se află în cortexul profund dar si in medulară Celule doică – prezintă buzunărașe pentru timocite în care se maturizează. Corticală

16 Histoarhitectonie Timus
Celulele epiteliale reticulare Tipul 4 stabilesc joncţiuni occludens între ele şi cu tipul 3 – barieră cortico-medulară Tipul 5 - grupuri mici la joncţiunea cortico-medulară Tipul 6 sunt mari, palide - acumulează picături lipidice, granule de keratohialină şi filamente de citokeratină – Corpusculii Hassal Medulară

17

18

19 Histoarhitectonie Timus
Vascularizația: Exclusiv sangvină / nu primește limfatice Arterele se ramifică si dau capilare ale medularei si ale corticalei Capilarele corticalei – endoteliu continuu – bariera timus sânge Capilarele medularei – fenestrate Venulele postcapilare cu endoteliu inalt (HEV) – facilitează trecerea directă a timocitelor în sânge. Alte celule prezente în timus: macrofage, celule dendritice interdigitate (SFMO)

20 ORGANELE LIMFATICE - SECUNDARE
GENERALITĂȚI : Formate din Ly B si Ly T maturate Sediul de realizare al limfopoiezei secundare (antigeno- dependentă) ZONE T-INDEPENDENTE = zone formate preponderent din LyB (nu exclusiv) - foliculi ZONE T-DEPENDENTE = zone formate preponderent din Ly T – plaje de celule fara limite distincte

21 Foliculii limfoizi – zone T-independente
Primari - Aspect omogen – condensare de LyB mici, alături de care mai există și celule reticulare dendritice, macrofage, LyT helper. Secundari Prezintă doua zone Zona periferică – mantaua/coroana care prezintă o proeminență denumită capișon Zona centrală – centru germinativ/clar – densitate celulară mai mică fata de manta. Centrul germinal prezintă doua hemisfere: - clar (sub capișon) – centrocite - întunecat - centroblaste

22 Centrocite/ Centoblaste
Centrocit- celulă mică, cu citoplasmă mai puțină, palid bazofilă, nucleu incizat, fără nucleol Centroblast – mari, cu citoplasmă mai multă, mai intesn bazofilă, nucleu neincizat, cu nucleoli evidenți. Imunoblaste – celule mari, citoplasma intens bazofilă, nucleu mare palid cu nucleol unic central – periferia centrului germinativ.

23 Limfoganglionul Organ limfoid secundar – de-a lungul circulației limfatice. Structură : capsulă, stromă, parenchim. Capsula - ȚC semiordonat – travee conjunctive Stroma – fibre de reticulină și celule reticulare

24 Limfoganglionul Parenchim – zone
- Corticala superificială – zona T-independentă - foliculi - Corticala profundă/paracorticala – zona T- dependentă - Medulara – cordoane celulare – LyT si B.

25 Limfoganglionul

26 Limfoganglionul Stroma Fibre de reticulină
Celule reticulare: fibroblastic, macrofagic, dendritice, interdigitate. Funcție: filtrare/purificare a limfei, imunitară.

27 Limfoganglionul Sistemul sinusoidelor limfatice
Limfatice aferente – sinus marginal/subcapsular – sinusuri corticale – sinusuri paracorticale – sinusuri medulare Sinusul subcapsular – endoteliu continuu – restul fenestrat

28 Splina Organ limfoid secundar – pe traiectul circulației sanvine
Structură: capsulă, stromă, parenchim. Capsula- ȚC dens semiordonat cu celule musculare netede – travee conjunctive (trabecule), spații intercomunicante. Stroma - Fibre de reticulină, Celule reticulare: fibroblastic, macrofagic, dendritice, interdigitate.

29 Splina Parenchimul: Pulpa roșie, pulpa alba Pulpa roșie: Pulpa albă
-sinusuri venoase -cordoane Billroth Pulpa albă -mansoane periarteriolare -corpusculi Malpighi

30 Splina Pulpa albă -mansoane periarteriolare – Ly T mici, dispuse difuz, dens, omogen in jurul unei arteriole centrale – zone T -dependente -corpusculi Malpighi – foliculi limfatici secundari – arteriola este excentrică – zone T-independente - Zona marginală – intre pulpa alba si rosie.

31 Splina Pulpa roșie: -sinusuri venoase – celulele endoteliale lipsite de jonctiuni sunt situate pe o membrana bazală discontinuă – celulele reticulare trimit prelungiri in interiorul lumenului. -cordoane Billroth – spații fără perete propriu delimitate de sinusurile venoase. -populatia celulară este comuna in sinusurile venoase si cordoanele Billroth: hematii, limfocite, plachete.

32 Țesutul limfoid atașat mucoaselor (MALT)
Mucosal associated lymphoid tissue = MALT -structuri neîncapsulate Formate din GALT (gut associated lymphoid tissue) si BALT (bronchial associated lymphoid tissue ), tesut limfoid atasat cailor genito-urinare. GALT – structuri tranzitorii – oriunde în mucoasa + structuri permanente (cercul Waldeyer, placile Payer, apendice ileocecal) – celulele epiteliale asociate tesutului limfoid (Celule M – rol de transport de AG) si LyB care secreta IgA (anticorp de apărare al mucoaselor).

33 Plăci Payer BALT

34 MALT - Amigdalele Faringiană – baza nazofaringelui
Tapetată de epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat cu zone de epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat Nu este separată de structurile adiacente prin țesut conjunctiv Nu prezintă cripte – prezintă pliuri in care se deschid glandele tubulo-acinoase sero- mucinoase. Foliculi limfatici de regula primari.

35 MALT - Amigdalele Linguale :
Suprafața dorsala a limbii in 1/3 posterioară. Tapetate de epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare Prezintă numai o singură criptă in care se deschid canalele glandelor salivare minore sero- mucinoase. Foliculii limfatici sunt de regulă secundari.

36 MALT - Amigdalele Palatine:
Limita dintre cavitatea orală și orofaringe Tapetate de epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat Prezintă cripte care conțin celule epiteliale descuamate, leucocite moarte, bacterii, resturi alimentare Parenchim – foliculi limfatici primari si secundari – zone T-independete si limfocite dispuse difuz printre foliculi – Zone T-dependente.

37 MALT - Amigdalele Palatine:
Separate de structurile adiacente printr-o bandă fibroasă (hemicapsulă) Trimite septuri spre interior conducând vasele și nervii Împiedica extensia infecțiilor Cum faci diferența? – prezența glandei palatine = mucoasă pură.

38 MALT - Amigdalele

39 Vă mulțumesc!