Coordonarea initiativelor si dezvoltarilor SMART GRID cu provocarile si evolutiile curente ale Sistemelor Energetice.

Présentation au sujet: "Coordonarea initiativelor si dezvoltarilor SMART GRID cu provocarile si evolutiile curente ale Sistemelor Energetice."— Transcription de la présentation:

1 Coordonarea initiativelor si dezvoltarilor SMART GRID cu provocarile si evolutiile curente ale Sistemelor Energetice

2 1 Introducere  Provocari in Industria Energetica  Liberalizarea pietei energetice  Promovarea resurselor de energie regenerabila  Sursele alternative de energie si implementarea lor sub forma generarii distribuite  Reducerea pierderilor de energie in retea prin situarea generarii aproape de punctul de consum  Marirea sigurantei in alimentare prin diversificarea surselor de energie  Complexitatea crescuta a aplicatiilor informatice de control a retelelor  Reducerea emisiilor de CO 2

3 2 Concept  Concept SMART GRID  Retele „clasice“ Retele „inteligente“  Siguranta in operare  Reducerea numarului de defectiuni  Generare distribuita  Management al consumurilor  Flux bi-directional Retea Consumator  Anticiparea si luare de decizii corective in vederea mentinerii stabilitatii retelei

4 3 Cadru Legislativ Cadrul legislativ care reglementeaza abordarea temei de continut, a fost lansat spre consultare publica de catre European Regulators Group for Electricity and Gas Definitii si intelegerea Retelelor Electrice Inteligente  Din multitudinea de definitii si de multe ori concepte diferite pentru retelele inteligente, intelegerea acestora, conform Autoritatii europene, se bazeaza pe necesitatea acestor retele, a problemelor care se doresc a fi rezolvate, si pe tipul de functii si utilizari pe care le pot oferi utilizatorilor retelor de transport si distributie. Viziunea pentru Smart Grids, este aceea de a se ajunge la tintele Uniunii Europene, cu o arie de dezvoltare mult mai mare decat a unor realizari tehnice punctuale cum ar fi “smart metering” sau “consumatorii activi”.  Tema de consultare lansata a identificat doi factori principali ce influenteaza aparitia Smart Grids: legislatia europeana pentru reducerea emisiilor de carbon si eficienta energetica, ca factor transpus in legislatia nationala si respectarea tintelor pe care statele membre ale Uniunii s-au angajat sa le respecte.

5 4 Cadru Legislativ Oportunitati in Retelele Electrice de Distributie  Organismele de reglementare functioneaza ca pseudo- consumatori, abordarea potentialului retelelor electrice inteligente facandu-se din perspectiva beneficiilor care pot fi aduse tuturor consumatorilor.  Nivelul monitorizarii si controlului care este deja astazi o parte integranta a sistemelor energetice, va migra catre tensiuni joase. Tehnologii si echipamente electronice din ce in ce mai sofisticate se presupune ca vor fi folosite in mod uzual.

6 5 Cadru Legislativ Prioritati pentru reglementare  Prima prioritate pentru organismele de reglementare este concentrarea asupra parametrilor de functionare. Reglementarea parametrilor de functionare se poate face prin impunerea directa a unor valori minime, sau prin sistemul de penalitati/beneficii pentru respectarea anumitor criterii si indicatori de performanta.  A doua prioritate va avea un rol activ in favorizarea cooperarii intre operatorii principali in piata energetica pentru a atinge tintele nationale si europene prin intermediul inovatiilor, solutiilor si conceptelor de retele electrice inteligente.  A treia prioritate este aceea de a gasi cai de a incuraja existenta unui nivel corespunzator de inovatii radicale, in acelasi timp oferind un grad adecvat referitor la protejarea intereselor consumatorului si a dezvoltarii economice eficiente a retelei.

7 6 Cadru Legislativ Concluzii si recomandari  Desi definitia Autoritatii europene referitoare la retelele inteligente propusa in lucrarea consultativa este agreata la nivel general, exista in continuare o nevoie de a se promova o definitie comuna a termenului de retea inteligenta, cu toate ca serviciile, functionalitatile si solutiile furnizate de o astfel de retea in viitor vor evolua.  Tendinta generala este necesitatea schimbarii in ceea ce priveste proiectarea si operarea retelelor (in special cea de distributie), fiind necesare investitii in inovatie, cu mult peste nivelurile actuale.

8 7 Necesitatea Schimbarii  La nivel international, cat si la nivel national, este prezenta o tendinta de informatizare si actualizare a solutiilor de distributie a energiei electrice, pe un fond de ingrijorare privind diminuarea resurselor de combustibili fosili, cat si o ingrijorare suplimentara legata de utilizarea combustibililor traditionali cu un grad inalt de poluare. Accentul este pus pe sursele regenerabile si nepoluante de energie, pe eficientizarea distributiei si pe consumul inteligent.  Studiile arata ca populatia globului va creste cu aproximativ 30%, la mai mult de 8 miliarde pana in 2030. Presupunand ca economia globala va continua sa evolueze, consumul de energie va creste cu mai mult de 50% la nivel mondial pana in 2030. Concentratia de CO2 din atmosfera a crescut cu 40% de la inceputul revolutiei industriale, ceea ce face posibila o crestere a temperaturii globale cu 3-6 grade Celsius pana in 2100. In vederea evitarii perspectivei unei schimbari climatice si mai drastice, trebuie limitate emisiile de CO2 cat mai rapid si cat mai eficient posibil.

9 8 Oportunitati si provocari  In momentul de fata, la nivel european, retelele de distributie prezinta un grad inalt de automatizare a distributiei, cu utilizarea standardelor prezente in industrie, astfel incat trecerea de la situatia actuala la o retea de tip Smart Grid este fezabila din punct de vedere tehnic.  In Romania sunt prezente, sau in curs de implementare, la nivel de solutii de tip Sistem de automatizare al Distributiei, bazat pe platforme SCADA / DMS / EMS (sistem de management al distributiei / energiei) care asigura o monitorizare permanenta dispecerizata a transportului si distributiei energiei electrice prin retele.

10 9 Oportunitati si provocari  Nivelul de automatizare al retelelor, desi urmeaza o cale corecta, nu este insa comparabil cu cel existent in tarile vestice. Acest fapt poate fi perceput insa ca un beneficiu, intrucat permite inca definirea strategiei Smart Grid la nivel national, prin evaluarea tehnologice importante, implicatiile acestora, cat si pregatirea proiectiilor financiare necesare investitiilor intr-o astfel de retea.  Conceptele de Smart Grids definite atat in mediul industrial cat si in cel academic imbraca forme diferite, prin focalizarea atentiei asupra mai multor aspecte particulare ale problematici: consumatori activi, generare distribuita, participare activa in piata energiei electrice, etc. Fiecare dintre aceste directii de dezvoltare sunt menite sa raspunda unei parti a problematicii Smart Grids, asemenator pieselor unui joc puzzle. Apare astfel drept evident faptul ca succesul definitiv al oricarei initiative Smart Grid este determinat de prezenta entitatii inteligente care aseaza in mod coerent, in permanenta, piesele acestui joc si le determina sa capete o functionare coordonata.

11 10 Integrarea Tehnologiilor Pentru implementarea si integrarea solutiilor noi, este important de abordat arhitectura generala a unui sistem inteligent de control al unei retele Smart Grid.

12 11 Integrarea Tehnologiilor  Pentru facilitarea transmisiei de informatii intre sistemele inteligente noi implementate si actualele sisteme de management al distributiei, ERP, Automatic Meter Reading, etc. trebuie conceput si un sistem de integrare la nivel general, de tip „integration middleware”.  Infrastructura si modul de comunicatie reprezinta cea mai mare provocare in realizarea unei astfel de platforme de intgrare. Conceptual, trebuie definita precis functionalitatea de baza a unei astfel de aplicatii, care va deveni baza pe care atat echipamentele noi cat si cele existente pot fi integrate.  Scalabilitatea unui Smart Grid este data de capacitatea acestuia de putea fi extins fara eforturi considerabile pe baza sistemelor si tehnologiilor deja utilizate, chiar in cazul unor extinderi semnificative.

13 12 Integrarea Tehnologiilor  Deasemenea, sistemul va avea o arhitectura modulara care va permite adaugarea de noi module pentru fiecare structura noua se va adauga sistemului initial. Modularitatea solutiei va fi si elementul cheie prin care se vor putea integra si tehnologii noi.  Flexibilitatea retelei Smart Grid si a componentelor inteligente de monitorizare si control este inca un aspect foarte important ce va fi adresat. Prin utilizarea unor standarde deschise, sistemul Smart Grid este conceput sa poata fi extins cu practic orice functionalitate viitoare. Flexibil la integrarea tehnologiilor diferinte si noi, Smart Grid-ul va ramane un nod central de middleware si transfer integrat de informatii din teren cat si informatii decizionale si control.

14 13 Concluzii  Tranzitia catre Smart Grid presupune, in principiu, faptul ca din ce in ce mai multi consumatori isi vor asuma rolul de producatori de energie. Retelele de distributie si producatorii clasici de energie trebuie sa se adapteze la cerintele ce iau astfel nastere, pentru a asigura in continuare stabilitatea retelei si calitatea energiei electrice.  Majoritatea participantilor la aceasta retea (de la consumatori rezidentiali pana la producatori mari) pot interactiona in mod eficient doar in cazul in care vor fi dispobile interfete si formate de schimb standardizate si procese “business” automatizate.

15 14 Va multumim!