LIMBA POLITICULUI ŞI POLITICA LIMBII ÎN SPAŢIUL ISTORIC BASARABEAN

Présentation au sujet: "LIMBA POLITICULUI ŞI POLITICA LIMBII ÎN SPAŢIUL ISTORIC BASARABEAN"— Transcription de la présentation:

1 LIMBA POLITICULUI ŞI POLITICA LIMBII ÎN SPAŢIUL ISTORIC BASARABEAN
Ana Guţu Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

2 « …Limba este un bun politic
« …Limba este un bun politic. Orice politică a limbii face jocul puterii consolidând-o prin unul dintre cei mai fideli piloni ai săi. » Claude Hagège

3 confusio linguarum De atunci peripeţia limbilor nu face decât să se complice, limba ea însăşi jucând rolul de persona in fabula, râvnită, adorată, batjocorită, cântată de nobili şi servitori, filozofi şi profani, tirani şi proletari.

4 limba este putere „... raportul vis-a-vis de limbă este politic. Aceasta, însă, nu este propriu unei ţări „înghesuite” din punct de vedere istoric şi cultural cum e Franţa: aici limba nu reprezintă un subiect politic; în ţările mai puţin aprovizionate, atitudinea faţă de limbă este arzătoare.... Lipseşte o teorie politică a limbajului, o metodologie care ar permite aplicarea proceselor de apropriere a limbii... ceva, cum ar fi „Capitalul” ştiinţei lingvistice, ... această teorie (politică) va trebui să decidă exact unde se opreşte limba şi dacă ea se opreşte în genere undeva” (R.Barthes).

5 Coerciţia limbii ruse în Basarabia
Coerciţia limbii constă în impunerea de atitudini, comportamente şi viziuni prin intermediul limbii Coerciţia limbii ruse s-a manifestat prin statutul său de limbă de comunicare într-o federaţie alcătuită din 15 republici, în centrul căreia limba rusă a devenit limba oficială a Uniunii, fără ca acest principiu să fi fost vreodată recunoscut în Constituţia sovietică. Limba rusă a devenit un „instrument perfect al imperiului”, limba de comunicare a căruia era vorbită de 285 milioane de persoane şi care imperiu cuprindea vreo 130 de limbi naţionale.

6 Puterile limbii limbă Puterea economică Puterea politică
Puterea culturală Puterea socială Puterea politică Puterea economică limbă

7 « …Unitatea limbii reprezintă interes pentru putere
« …Unitatea limbii reprezintă interes pentru putere. Diversitatea limbii incomodează puterea : varietatea modului de a se exprima este deja un obstacol în calea circulaţiei banilor , şi de asemenea, varietatea modului de gândire.» (C.Hagège). Conform câmpurilor interferente din schemă limba se suprapune puterii, şi această intimitate etanşă, poate ajunge până la identificarea puterii cu limba. Bineînţeles, acesta e cazul când autoritatea limbii merge mână-n mână cu puterea politică

8 « …cel ce posedă limba este împuternicit de autoritate
« …cel ce posedă limba este împuternicit de autoritate. De o mai mare autoritate decât cel ce are o comandă ezitantă. Omul de Stat, dacă reuşeşte ca Ataturk în Turcia, să controleze cursul limbii în una din perioadele decisive, adaugă puterii sale o altă putere, anonimă şi eficace. » (Claude Hagège)

9 Puterea politică a limbii
Mass-media, TV, Radio, Internet Discursuri şi atitudini politice Texte de legi

10 Lexicometria politică în Basarabia 1812-1918
Țar/țarist/ Basarabia/Gubernie/oblasti Guvernator/ispravnic/ocolaș Rusia/Rusesc/moscal Gaguz/bulgar/ucrainean Limbă moldovenească Impozit/capitație Armată/general

11 Lexicometria politică în România Mare
Român//Limbă română/ România Mare Regele/Regina Jandarm/Armată/Ofițer Sfatul Țării Județ/Comună Școală Carol/Mihai/Iorga/Antonescu Transilvania/Basarabia/Bucovina

12 Lexicometria politică în fosta URSS
Partidul comunist Capitalism în putrefacție Congresul/Plenara PCUS Comunist/comsomolist/pionier Lagăr socialist Război rece Goana pentru înarmare Arma atomică Război nuclear Brejnev/Bodiul

13 Lexicometria politică în RM
Statalitate/statalist/antistatalist Unionist/antiunionist Uniunea Europeană/Uniunea Euroasiatică Patriot/trădător Românofilie/românofobie Rusofilie/Rusofobie Comunist/anticomunist Moldovenist/antimoldovenist Limba română/limba moldovenească Putin/Barroso/Merkel

14 Puterea politică a limbii române Puterea politică a limbii ruse
Balanţa puterilor politice ale limbii române şi ruse în Republica Moldova Puterea politică a limbii române Puterea politică a limbii ruse autoritate notorietate Veleităţi imperiale

15 Puterea economică a limbii
Produse şi servicii Balanţa comercială monopoluri

16 Monopol şi şantaj politic
“Condamnăm politica şantajului pe care Federaţia Rusă prin intermediul companiei sale Gazprom o duce în raport cu partenerii aşa zişi „egali”. Republica Moldova este unul din partenerii aşa zişi egali şi paritari. Însă, despre ce fel de paritate este vorba atunci când în schimbul pfrelungirii contractului de livrare a gazelor naturale ruseşti, deocamdată unica sursă energetică a RM, oficialii ruşi, în persoana ministrului Novac, cer Republicii Moldova să denunţe Tratatul energetic cu UE? Compania Gazprom adevenit oa devărată armă economicăîmpotriva ţărilor care refuză să gândească în maniera Rusiei.” (din discursul Anei Gutu la sesiunea APCE, 2 octombrie 2012, CoE, Strasbourg, Franţa)

17 Puterea economică a limbii române Puterea economică a limbii ruse
Balanţa puterii economice a limbii române şi limbii ruse în Republica Moldova Puterea economică a limbii române Puterea economică a limbii ruse autoritate circulaţie dominaţie

18 Bine aţi venit în Republica Moldova!
...Avionul Dumneavoastră aterizează pe aeroportul din Chişinău. Grănicerii vorbesc doar limba rusă, în cea mai mare parte a cazurilor, şoferii de taxi vă propun serviciile lor în limba rusă, foarte multe oferte de publicitate la aeroport sunt în rusă, ca şi panourile de pe drumul ce duce spre centrul oraşului. În cel mai bun caz, unele panouri sunt bilingve. Sunteţi la expoziţia de tehnologii şi produse noi. Moderarea şi prezentarea se fac în limba rusă.

19 Puterea culturală a limbii
comunicarea Teatre, cinema, muzee educaţia

20 « Nicio limbă nu poate să existe fără a fi consolidată în contextul cultural, la fel cum nicio cultură nu poate să existe dacă nu este la mijloc o limbă naturală. Limba este, deci, inima ce bate în interiorul culturii şi doar interacţiunea lor poate da naştere energiei vieţii » (Benjamin Lee Whorf). în RM începând cu româna este învăţată la şcoală şi datorită educaţiei corecte a fost posibilă formarea noilor generaţii de tineri neafectaţi de virusul comunismului

21 Balanţa puterii culturale a limbilor în RM
Puterea culturală a limbii române Puterea culturală a limbii ruse cărţi Cinema informare educaţie comunicare

22 Puterea socială a limbii
Divizarea în sociolecte Coeziune interculturală Integritate/ unitate

23 Structura etnică a populaţiei Republicii Moldova în %

24 „... A trăi într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşti, să vieţuieşti în ea liber, în afara cantonamentelor turistice este cea mai periculoasă aventură... e mai periculos decât să înfrunţi jungla, deoarece eşti nevoit să enervezi limba, sa te menţii la periferia complementarităţii ei, adică să încerci să pătrunzi infinitul limbii fără a ajunge în profunzime.” (R.Barthes)

25 Rateurile RM pe parcursul celor 21 ani de independenţă privind ,,alfabetizarea’’ populaţiei, căci limba română a îmbrăcat haina latină în 1989, sunt legate de lipsa unor politici lingvistice bine determinate la nivel de stat. In mod normal, nu doar şcoala ar trebui să aibă sarcina de a pune în circulaţie limba română, de a se îngriji de vorbirea şi scrierea corectă în limba română, dar şi instituţiile publice : în primul rând, mass-media, în special, audiovizualul.

26 Puterea europeană a limbii

27 Concluzii Actualizarea Legii cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul RM, inclusiv legea publicităţii; Modificarea articolului 13 din Constituţia RM prin afirmarea adevărului ştiinţific - Limba vorbită în RM este limba română; Asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către funcţionarii publici; Trecerea limbii ruse predate în şcoli şi licee în modului disciplinelor opţionale de rând cu alte limbi străine; Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass-media, audiovizualului.

28 Surse Barthes R. Le bruissement de la langue. Essais critiques IV. Paris, Editions du Seuil, 2002 Coroi I.-C., Balatchi R-N. Les valeurs de la francophonie reflétées dans la presse roumaine . In : Intertext, No3/4, 2008, pp  Dubois J., Giacomo M., Guespin L. Et altri. Grand dictionnaire de linguistique et sciences du langage. Paris, Larousse, 2007.  Eco U. La recherche de la langue parfaite dans la culture européenne. Traduit de l’italien par J.-P.Manganaro. Paris, Editions du Seuil, 1997.  Farago F. Le langage. Paris, Armand Colin,   Gutu A. Coerciţia limbii – expresia falsului intenâiomat . In: Româna ca limbă străină – între metodă şi impact cultural. Simpozion internaţional. Iaşi, octombrie pp  Gutu A. Des langues et des identités en République de Moldova . Revue électronique Regard sur l’Est. .regard-est.com/home/breve_contenu_imprim.php?id=93  Hagège C. L’homme de paroles. Contributions linguistiques aux sciences humaines. Paris, Fayard, 2002. Han B-O. T raducere şi cotext. In. Limba română, No11-12, p :

29 Surse Iordache E. Semiotica traducerii poetice. Iaşi, Junimea, 2003.
Les langues du monde . Paris, Pour la Science, 1999.  Modreanu S. Identité (s) fuyante (s). In : La francophonie et la nouvelle identité européenne. Iasi, Editions Universitaires « Alexandru Ioan Cuza », Pp  Moldovanu G. Politică şi planificare lingvistică : de la teorie la practică. Chişinău, 2007  Mounin G. Dictionnaire de la linguistique. Paris, Quadrige/Puf, 2004.  Schleiermacher F. Des différentes méthodes du traduire. Paris, 1999.  Steiner G. Après Babel. Paris, Albin Michel, 1998.  Utaker A. La philosophie du langage . Presses Universitaires de France. Paris, 2002.  Walter H. L’aventure des mots français venus d’ailleurs. Paris, Laffont, 1997.

30 Vă mulţumesc pentru atenţie!
Ana GUŢU Prim-Vicerector ULIM Doctor în filologie Parlamentar RM Membru APCE CoE Preşedinta Delegaţiei RM la APF