LECTURA IMAGINII PUBLICITARE

Présentation au sujet: "LECTURA IMAGINII PUBLICITARE"— Transcription de la présentation:

1 LECTURA IMAGINII PUBLICITARE
PROIECT SEMNE & SENS LECTURA – O CERCETARE ACTIVĂ A SENSULUI Universitatea din Bucureşti România LECTURA IMAGINII PUBLICITARE

2 Fişa descriptivă a producţiei
Titlul secvenţei : Lectura imaginii publicitare – figura umană Autor : Dan DOBRE Public ţintă : adolescenţi între ani, din medii sociale favorizate şi mijlocii, elevi Limba ţintă : franceza, ca limbă străină Nivel de cunoaştere a limbii : bun Tip de mesaj studiat : imaginea publicitară Obstacole întâlnite în cursul lecturii şi strategii de depăşire : -elaborarea ipotezelor de sens -problema utilizării cunoştinţelor deja dobândite -problema coerenţei globale Competenţă scrisă : dificultăţi medii Suportul : Power Point

3 Fişă de prezentare Colegiul Naţional Ion Creangă,Bucureşti (clasa a XI-a, filologie) Liceul George Călinescu , Constanţa (clasa a XII-a bilingvă) Liceul Dante Alighieri, Bucureşti (clasa a XI-a, filologie) Numărul elevilor: = 42 Vârsta: ani Secţia: filologie Numărul anilor de studiu al limbii franceze: - 10 ani (9 elevi), 7ani (8 elevi), 6 ani (25 elevi) În ultimii trei ani au beneficiat de un program intensiv de studiere a limbii franceze (clasele bilingve) Mediu socio-economic şi cultural: - părinţi cu pregătire universitară (10 familii), cu studii medii (32 de familii) -30 provin din mediul urban, 12 provin din mediul rural Centre de interes: limbile străine, istoria, filozofia, desenul Puncte slabe: ştiinţele exacte şi sportul Gradul de motivare: accentuat (28 din 42), mediu, restul Argumente pentru a studia limba franceză: - calitatea de limbă de comunicare internaţională şi oportunităţile pe care aceasta le poate oferi - interesul pentru cultura şi civilizaţia franceză - posibilitatea continuării studiilor într-o ţară francofonă Nivelul de limbă: -Înţelegerea sensului : foarte bun: 29 ; mediu: 7 ; slab: 6 elevi -Exprimarea : foarte bun: 29; mediu: 7 ; slab: 6 elevi Toţi participanţii înţeleg repede şi relativ bine sensul unei imagini în timp ce pentru textul scris unii dintre ei au nevoie de dicţionar.

4 Imagini ale şcolilor şi ale unor secvenţe din activităţile desfăşurate :
Colegiul National “I. Creangă” din Bucureşti

5 Liceul “G. Călinescu” din Constanţa

6 Liceul “Dante Alighieri” din Bucureşti

7 SECVENŢĂ INTRODUCTIVĂ

8 STRUCTURA IMAGINII Elevii sunt invitaţi să privească atent aceste două imagini:

9 Învăţământul explicit
Model de învăţare ETAPE: Definirea strategiei şi precizarea utilităţii acesteia Activităţi de învăţare transparente, explicite Interacţiunea cu elevii şi ghidarea acestora în sensul dobândirii capacităţii de a stăpâni strategiile utilizate Favorizarea autonomiei în vederea stăpânirii strategiei Asigurarea aplicării strategiei TIPURI DE CUNOAŞTERE: Ce (cunoştinţe declarative) De ce (explicarea importanţei strategiei) Cum (explicitarea procedurii: interacţiunea cu elevii pentru ca aceştia să stăpâneasca strategia; consolidarea achiziţiilor şi dezvoltarea autonomiei elevilor în utilizarea strategiei) Când (explicarea condiţiilor în care strategia poate fi utilizată)

10 MICROPROCESE PUNCTUL, LINIA, PATA, FIGURA GEOMETRICĂ, CONTURUL PUNCTUL
La rigoare orice poate pleca de la un punct. Linia, nu se constituie oare dintr-o succesiune de puncte? Şi dacă am extinde dimensiunile unui punct n-am realiza o pată? Linie şi suprafaţă sau plan. Linia este fundamentală expresiei grafice. Definită ca distanţă între două puncte, ea poate exprima mişcare sau deplasare, limita între două planuri, sensibilitate şi ritm, etc. În lecturarea unei imagini sau scene reprezentând personaje, linia poate fi sugerată de linia privirii... LINIA PATA FIGURA GEOMETRICĂ Între punct şi linie, pata ocupă o zonă nedefinită. Este rezultatul acumulării punctelor sau al deformării liniilor succesive. Ea determină o zonă, o formă cu contururi neregulate şi frontiere uneori nedefinite ... Figurile geometrice sunt suprafeţe plane. Numai organizarea planurilor într-o imagine permite realizarea actului exprimării şi acela al reprezentării.

11 Prin ce se realizează frontierele acestor două imagini? ACTIVITĂŢI
Contur precis (spaţiu definit) Contur difuz (spaţiu nedefinit)

12 Profesorul prezintă elevilor principalele caracteristici ale imaginii:
ATRIBUTELE IMAGINII Profesorul prezintă elevilor principalele caracteristici ale imaginii: MĂRIMEA SAU DIMENSIUNEA Mărimea reprezentând obiectul sau semnul este întotdeauna percepută în relaţia cu ceva. Privirea noastră este tentată să compare diferitele obiecte între ele pentru a putea vorbi de dimensiunile acestora. În absenţa unor termeni de comparaţie obiectul va fi comparat în relaţia cu dimensiunea suportului pe care stă. VALOAREA TONUL Valoarea exprimă intensitatea variabilă a luminii prezente în imagine. Evaluarea diferitelor intensităţi, numite şi tonalităţi, este posibilă datorită raportului variabil care se instalează între ele. Valorile diferitelor planuri pot fi extinse de la negru la alb trecând prin toate tonurile de gri prezente. GRĂUNTELE TEXTURA Grăuntele este o proprietate a suprafeţei şi vizează textura. Acesta contribuie chiar la realizarea impresiei de adâncime ca a treia dimensiune. Grăuntele poate fi dens, fin sau mare ... Rolul culorii este legat de afectivitate şi de efectele de ordin psihologic. Puţine studii ştiinţifice pot cu adevărat explica proprietăţile culorilor dar toate converg în a cunoaşte rolul acestora la nivelul mediului,al îmbrăcăminţii, etc. CULOAREA ORIENTAREA SAU DIRECŢIA Orientarea exprimă direcţia liniilor unei imagini în raport cu ansamblul şi cu cadrul. FORMA Forma priveşte conturul obiectelor, al planurilor şi al organizării acestora. Conceptul de formă se sprijină în primul rând pe noţiunea de geometrie în funcţie de care vom desemna obiectele ca având o formă triunghiulară, dreptunghică, pătrată ... SCARA Scara este utilizată în principal la realizarea impresiei de adâncime. Acest principiu se bazează pe comparaţia dimensională între două obiecte. El a fost introdus de Raphaël, în timpul Renaşterii, şi implică observaţia că obiectele îndepărtate ne par mai mici decât obiectele apropiate. Scara va putea astfel să fie folosită pentru a realiza o implicare afectivă favorizând identificarea cu subiectul (vezi prim-planurile în cinematografie). MIŞCAREA Mişcarea în imagine nu există decât ca reprezentare. Mişcarea nu este reală decât în lumea fizică. Imaginile se ocupă deci de reprezentarea mişcării aşa cum cinematografia utilizează succesiunea imaginilor fixe pentru a crea iluzia mişcării.

13 SCARA PLANURILOR OBSTACOL
Există o anumită dificultate în reperajul corect al tipologiei planurilor STRATEGIE PEDAGOGICĂ -Fotografiaţi în prezenţa profesorului acelaşi personaj la scări de plan diferite A. Dahvre et coll, Guide pour l’éducation aux Médias audiovisuels. S’initier, s’informer, se former, Bruxelles, Médiathèque de la Communauté française de Belgique, 1990

14 Iată ce au realizat elevii: Fotografii făcute de elevi ai liceului “Dante Alighieri” având drept “ţintă” Florentina – clasa a XI -a F – una din colegele lor plan general plan mediu (mijlociu)

15 plan american plan apropiat

16 prim plan gros plan

17 PUNCTUL DE VEDERE al observatorului prezintă şi el sensuri diferite. Există mai multe moduri de a lua imagini: în plonjeu (ochiul cameramanului este situat deasupra obiectului cam la 45°), în contra-plonjeu (privirea sa este situata la 45°sub ţintă), frontală (axa privirii se află la nivelul obiectului), în plonjeu vertical (imaginea e luată pe axa verticală a obiectului). Observaţi imaginile următoare : în plonjeu vertical în contra-plonjeu frontală în plonjeu

18 Să aprofundăm: - Care este unghiul sub care aţi privit pânzele lui Arcimboldo? - Cereţi elevilor să clasifice un grup de imagini în următoarele trei categorii ale “prizelor” de imagini: frontală, în plonjeu şi în contra-plonjeu - Fotografiaţi clasa, curtea şcolii, o maşină din perspectiva unui câine sau a unei pisici. Relataţi cum apar obiectele în ochii acestor animale... - Fotografiaţi figura unuia dintre colegii voştri sub diverse unghiuri deja determinate: în plonjeu vertical, la 45°, frontal. Există ceva simbolic sau insolit în cadrele realizate?

19 SCHIMBARE DE PERSPECTIVĂ
Orice schimbare de perspectivă determină o percepţie obiectuală diferită. Uneori, modificând orientarea spaţială a semnificantului, putem mobiliza un semnificat diferit (de la “vasul cu legume” la “figura din legume” - Arcimboldo şi invers) :

20 Descompunerea imaginii în unităţi iconice constitutive

21 Alcătuirea unui grafic al textului descriptiv ca de exemplu:
STRATEGIE PEDAGOGICĂ (concept prin care înţelegem atît maniera de abordare a actului didactic cât şi traducerea practică a principiilor – tehnicile de învăţare) Sensibilizarea elevilor prin întrebări dirijate, (Din ce sunt făcute figurile acestor oameni? Ce legume reprezintă vara? Numiţi fructele şi legumele pe care le observaţi, etc.) Alcătuirea unui grafic al textului descriptiv ca de exemplu: figura elementele constitutive actualizări iconice păr struguri nas pară obraji caisă ochi afine Introducerea şi explicarea dihotomiei clasice: semnificant (materialitatea semnului, a tuşei) vs. semnificat (semnificaţia, conceptul) ; putem ajunge la o schemă de tipul: figură pară struguri caisă Vara Toamnă Blândeţe Dulceaţă Aromă Maturitate = semnificant = semnificat

22 CE CONSTATĂM Elevii se descurcă bine; recunosc şi identifică cu uşurinţă fructele şi legumele; verbalizarea unităţilor iconice est în general corectă OBSTACLE : verbalizare incorectă a câtorva semne de către unii elevi din clasa a XI-a probleme de ortografie pentru cuvinte ca: usturoi, morcov, dovlecel

23 PROPUNERI PEDAGOGICE pentru ameliorarea vocabularului: propunem elevilor o serie de cuvinte cerându-le să bifeze pe acelea care convin imaginii: □ usturoi □ sparanghel □ gutuie □ spic de grâu □ coacăză, etc. pentru a le întări aptitudinile de a descompune obiectul analizat şi mai ales capacitatea de observaţie sub forma cunoaşterii a ceea ce nu este exprimat, le propunem să studieze încă trei imagini care ne vor facilita trecerea la etapele următoare ale proiectului nostru de lectură şi înţelegere a sensului:

24 G.Arcimboldo – Le Bibliothécaire
G.Arcimboldo – Maximilien II en Vertemnus Alte exerciţii: Analizaţi, de asemenea, trăsăturile feţei unui personaj la alegerea voastră; precizaţi: vârsta, sexul, fizionomia, profesiunea, caracterul. Ce semnifică expresia feţei lui? (blândeţe, fermitate, ingratitudine, modestie, etc?) Putem cere elevilor să facă verbal portretul unui membru al familiei. Anumite trăsături ale feţei vor avea semnificaţii diferite. Care sunt acestea?

25 Cine are datoria sa-l poarte?
-Exerciţiu de descompunere – amuzaţi-vă şi puneţi-vă la treabă memoria! Ce este acest obiect? Ce simbolizează el ? Cine are datoria sa-l poarte? În ce circumstanţe ?

26 Ce fel de îmbrăcăminte este aceasta?
Se potriveşte ea eşarfei tricolore şi personajului care o poartă?

27 Se potrivesc pantofii stilului elementelor precedente?
Prin ce şochează ei?

28 Ce elemente noi, ale ţinutei, remarcaţi?
Ce tip de personaj şi ce tip de perspectivă asupra simbolurilor Republicii induc ele?

29 Ce semn face cu mâinile personajul nostru? De ce îl face invers?

30 Coluche !!! Acest personaj vă aminteşte un politician sau un actor de comedie? Cine este acest mare actor francez? Căutaţi în bibliografia sa un episod care ar putea sta la baza acestei imagini care ia în derâdere anumite valori republicane! Ca să va ajutăm : ”Din moment ce sunteţi consideraţi drept imbecili, votaţi atunci cu-n imbecil! ”

31 Introducerea conceptelor de paradigmă şi de sintagmă ale imaginii
- Mai întâi, profesorul defineşte aceste concepte aşa cum apar ele în lingvistică, încercând să le aplice imaginii. Începem prin a cere elevilor să alcătuiască paradigma legumelor care pot realiza nasul :morcovul, vânăta, roşia. Cu ajutorul întrebărilor dirijate elevii observă că două unităţi nu pot ocupa acelaşi loc simultan; în schimb, pot realiza un sistem de opoziţii: morcov vs. vânătă vs. roşie care se situează pe o axă semantică posibilă de tipul: dulce vs. nondulce,etc. - Sintagma este o compoziţie, o structură de trăsături semice; se defineşte ca fiind înlănţuirea liniară a cuvintelor Remarcă: mai multe sintagme pot să prezinte acelaşi semnificat : Morcov galben Vânătă alungită şi violacee Roşii, roşii-cireaşă semnificat =categoria LEGUME (eventual VARA)

32 Comentariul unei imagini, utilizarea conceptului de evocare :
Recunoaşteţi aceste cuvinte? Cine este autorul lor? Dacă omul ar fi perfect, ar fi Dumnezeu Dacă nu eşti bun decât pentru tine, înseamnă că nu eşti bun de nimic Am judecat drept un duşman nedrept Într-una din zile, într-o vale adâncă, Un şarpe-l muşcă pe Jean Fréron. Ce credeţi că se-ntâmplă? Şarpele, fu cel ce crăpă.

33 Acesta este autorul? Cine este acest personaj?

34 Recunoaşteţi figura personajului în această pictură celebră?

35 Descoperiţi figuri şi corpurri omeneşti în următoarele şase imagini:
(Source web:

36

37

38

39

40

41 Studiaţi formele şi reperaţi elementele care compun imaginea de mai sus :
Descrieţi personajele Remarcaţi mimica şi gesturile acestora: ce fac ele? Ce vor să spună? Regrupaţi-le după criterii stabilite de dumneavoastră. -Au ele aceeaşi preocupare? Precizaţi locul pe care personajele noastre îl ocupă în cadrul imaginii -Cum aceste figuri, la scări diferite, se înlocuiesc ele unele cu celelalte? - Aceste figuri umane exprimă aceeaşi atitudine unele faţă de altele? - E chiar bustul lui Voltaire în imagine? Justificaţi-vă afirmaţiile - Aceste personaje, vin ele oare din tablourile lui Vélasquez? - Ce mesaj, credeţi, a vrut Dali să ne comunice?

42 PROCESE DE INTEGRARE Inferenţele TIPUL DE CONECTOR : implicit
INDICI DE RELAŢIE : forma, culoarea CE AM CONSTATAT Elevii remarcă faptul că între unităţile enumerate există un raport de : concatenare : şi disjuncţie : sau loc : în (bibliotecă) cauză – efect : pentru că, deoarece (prejudiciile aduse figurii umane de trecerea timpului) timp : înainte/după (exprimat prin conectori impliciţi) La suprafaţă, raportul dintre unităţi – juxtapunerea Elevii observă apoi caracterul anaforic al unităţilor iconice care reiau prin formă si culoare componenta anatomică (referentul)

43 Profesorul desenează la tablă schema referenţială următoare:
Ei remarcă, de asemenea, (cu unele excepţii) caracterul metonimic al unităţilor iconice ca părţi ale unui întreg (strugurii pentru vară). Profesorul desenează la tablă schema referenţială următoare: nas obraz (obiecte reale) fruct legumă Vară, toamnă (concept, sens) Semn iconic tip Referentul real ocurenţă Inferenţe pragmatice (fundamentate pe cunoştinţele cititorului) Inferenţe logice (fundamentate pe text)

44 Cu ocazia lecturării portretelor lui Arcimboldo, Maximilien II en Vertemnus şi Le Bibliothécaire, cursanţii observă că figura este o parte componentă a capului, iar acesta, la rândul său, o componentă a corpului uman; astfel, figura face parte dintr-un sistem. Profesorul intervine şi prezintă conceptul de sistem raportat la conceptul de proces (= suită finită de elemente care reapar în mod constant în noi combinaţii). Se insistă asupra relaţiilor care se instalează la nivelul componentelor unui sistem. Răspunsurile date identifică o relaţie ierarhică de subordonare între cap şi restul corpului omenesc şi o relaţie de coordonare între cele două mâini, picioare, etc.

45 PROPUNERE PEDAGOGICĂ pentru dezvoltarea capacităţilor de reperaj a inferenţelor :
Etapa 1: Exemplul profesorului: fructele şi legumele care caracterizează vara inferă conceptul de VARĂ; inferenţa realizată este aceea de: CATEGORIE (anotimpul) Etapa 2 : - Profesorul evidenţiază indicii: - cărţile sunt aranjate într-o anumită ordine - nasul este înlocuit cu un os - Profesorul evidenţiază următoarele inferenţe: - aceasta este o bibliotecă (LOC) - moartea (timpul) (CAUZĂ – EFECT) - Profesorul justifică inferenţele

46 Etapa 3 : elevii pun ei înşişi în evidenţă indicii:
- cartea deschisă ca şi cum ar fi frunzărită (părul Bibliotecarului) - ramurile verzi (părul personajului plasat în dreapta tabloului lui Dali) - profesorul atrage atenţia asupra semnificaţiilor lectură şi viaţă şi asupra inferenţei LOC - profesorul justifică inferenţa Pentru a aprofunda : inferenţele creative: -Exerciţiu privind polisemia imaginii: pornind de la exemplele de mai jos, elevii: trebuie să caute imagini susceptibile de cel puţin o dublă interpretare Este o pisică sau o cafetieră?! -Făcând apel la imaginaţie, putem recrea figura cuiva folosindu-ne de imaginile uneltelor meseriei sale Este o pisicafetieră

47 -Elevii sunt invitaţi să imagineze ei înşişi o compoziţie asemănătoare “vasului cu legume” al lui Arcimboldo, înlocuind legumele cu fructele. Iată unul din desenele acestora :

48 MACROPROCESE ACTIVITĂŢI PREPARATORII
1. Profesorul face distincţia Subiect vs. Idee principală vs. Rezumat. Se pleacă de la exemple verbalizate: structura frazei simple: subiect + predicat 2. Ideea principală – ceea ce se spune despre subiect (natură predicativă) 3. Rezumatul: definiţie şi reguli (eliminare, substituţie, macroselecţie şi invenţie) CE CONSTATĂM - Majoritatea cursanţilor indică în mod corect subiectul tabloului lui G. Arcimboldo : Vara si Toamna, fructele şi legumele constituind predicaţia (mai exact numele predicativ) → ideea principală Schema realizată este: A este B Aceeaşi structură este depistată în alte imagini unde subiectele sunt respectiv viaţa, moartea - timpul (Dali) precum si cele două personaje Maximilien si Bibliotecarul. Se remarcă faptul că de obicei subiectul este indicat de către titlul (legenda) imaginii (cu excepţia lucrărilor intens polisemice, suprarealiste. El trebuie reperat pornind de la relaţia text iconic ↔ contract intersubiectiv: emiţător – receptor) - Conform preferinţelor, elevii indică uneori, ezitând, un fruct şi/sau o legumă reprezentativă pentru fiecare din anotimpurile vizate. Acestea sunt cuvintele cheie al căror reperaj trebuie justificat. Pentru Bibliotecarul semnul redundant este un tip figurativ: cartea (cuvânt cheie) şi pentru Dali: metamorfozele timpului (sintagma – cheie).

49 OBSTACOLE - Anumiţi elevi nu cunosc exact definiţia predicatului şi rolul acestuia în raport cu subiectul - Dificultăţi în aplicarea regulilor rezumatului STRATEGII PEDAGOGICE: - Efectuarea de exerciţii simple privind constituenţii predicatului nominal cu accent asupra rolului acestora - Să fie amintite încă o dată verbele copulative şi rolul verbului a fi; - Să se adopte strategia rezumatului cooperativ

50 PROCESE DE ELABORARE Elevii emit predicţii, îşi formează imagini
mentale, reacţionează emotiv, integrează noile achiziţii cunoştinţelor anterioare STRATEGIE PEDAGOGICĂ Se propun elevilor alte imagini fără ca aceştia sa poată citi titlurile şi li se cere să emită ipoteze privind sensul acestor imagini (cu justificare şi validare a presupunerilor) Dat fiind dimensiunea cvasi-polisemică şi puternic polisemică a imaginilor în general, remarcăm cu uşurinţă rolul de ancraj al sensului pe care îl joacă textul. Aceasta este o activitate productivă şi creativă implicând toate activităţile pe care le presupune con- ceptul de GESTIUNE MENTALĂ precum şi strategiile privind autogestiunea înţelegerii. Remarcă : acest exerciţiu poate fi încercat cu orice grupă de elevi care nu cunosc în prealabil demersul didactic de mai sus. Condiţie sine qua non : un prim şi unic contact cu imaginile propuse

51 OBSTACOLE - Dificultăţi în formularea titlului imaginii PROPUNERI PEDAGOGICE: - Trebuie sporită cantitatea şi calitatea cunoştinţelor (colecţii de albume, vizite la muzee, etc.) - Să fie stimulată achiziţia noilor cunoştinţe prin tehnici adecvate (de exemplu, întrebările dirijate: Ce vă aminteşte acest cuvânt cheie?, etc.) - Să înţelegem imaginea ca un sistem purtător de semnificaţii realizate prin intermediul relaţiilor stabilite între unităţile componente. Profesorii trebuie să justifice asocierile efectuate pornind de la conceptul – cheie pe care l-au scos în evidenţă - Să ne raportăm la cunoştinţele anterioare textului - Studiaţi expresia figurii unui personaj (sau a mai multor figuri). Am putea-o folosi într-un material publicitar? Dacă da, care ar fi după dumneavoastră produsul la care ar putea să-i facă cel mai bine publicitate? - Imaginaţi-vă o conversaţie posibilă între personajele de mai jos (verbalizarea unei imagini):

52 Auguste Renoir, Bal au Moulin de la Galette,Montmartre

53 TABOUL VIU Producţie scrisă şi orală colectivă: scenariu pentru regie Colegiul Naţional “I. Creangă” (B. Moraru coordonatoare) Fata : Eu sunt fetiţa cea zburdalnică pe care nu poţi s-o vezi, aici, în stânga, decât pe jumătate. Domnul Renoir n-a avut destui bani să cumpere o pânză mai mare! Banca : Acum vă vorbeşte banca cea gri din centrul imaginii. Îmi place să o susţin pe domnişoara care nu cântăreşte mult. Miroase aşa de frumos! Văd o frumoasă rochie albă cu dungi gri. Şi ce de mai dantele! (Fata cea blondă şi tânărul : Joc de priviri) Fata cea blondă : Tipul acesta nu-mi place! Nu mai conteneşte să mă agaseze. Dar mama îmi face semn să-i surâd... Mama : Trebuie să-mi mărit fetiţa, prea multe fasoane! Domnul turmentat: Ce ... ce.... Ce mignonă este a..a..această domnişoară... Scaunul : Eu sunt scaunul galben. Văd picioarele unui domn. Nu miroase frumos. Şi cât este de greu! Au! Mă doare spatele! Masa : Eu sunt masa. Sunt plină de pahare! Din fericire sunt aproape goale şi deci sunt mai uşoare. Cineva a vărsat un pahar şi simt mirosul de absint. Label Montmartre de altădată! Paharul : Eu sunt paharul aproape gol. E mai bine acum pentru că absintul mă ardea şi mă înţepa. Dumneavoastră dom’le mi-aţi băut absintul? Mi-ar plăcea să vă văd după ce vi se va urca la cap ! Jobenul : Eu sunt jobenul. Eram foarte la modă în acele timpuri! Trebuie să acopăr părul ţepos al acestui domn. Şi ce mă mai gâdilă Tânăra dansatoare (cântă) : Era atât de frumos, încât, când ieşeam în oraş, toată lumea întorcea capul după el! Eram atât de mândră de el încât Nu-i mai puteam rezista..... Domnul turmentat : Ei, şi după cum vezi, nu-i mai rezistă! Felinarul : În spatele acestor oameni mă vedeţi pe mine. Şi cum n-am decât un singur bec aprins, am vederea proastă. Afurisiţilor ăstora de impresionişti le plăcea prea mult lumina ca sa o ofere şi altora! Domnul turmentat : Şi în vremurile de astăzi, cu această politică ce ne împinge spre zgârcenie, nu m-aş mira deloc să te stingă complet! Copacul : Eu sunt copacul! Frunzişul meu e foarte important căci face lumina difuză, ceea ce le plăcea enorm impresioniştilor. Nu am suficient loc nici pe pânză, nici în spaţiul acestui joc. Dar ocup un loc de seama în comentariile criticilor de artă! Ceilalţi : Noi suntem figuranţii din fundul scenei. Domnul Renoir nu ne-a acordat prea mare atenţie. Nu suntem decât o impresie! Toţi : Nu suntem decât o impresie.

54 BILANŢ PROCESE METACOGNITIVE
CONŞTIENTIZAREA conceptelor utilizate AUTOGESTIUNEA ÎNŢELEGERII SENSULUI - cunoaşterea obiectului actului de înţelegere : tipul de text, de mesaj, de imagine - să cunoaştem toate conceptele de care avem nevoie în vederea înţelegerii:construcţia şi deconstrucţia textului iconic, sistemul, denotaţia / conotaţia, opoziţia semnificant vs. semnificat, inferenţele, schema de funcţionare, etc.) STRATEGII PEDAGOGICE : - bibliografie - discuţii metacognitive şi redactarea unei fişe de prezentare a imaginii : compoziţie, spaţiu, mişcare, formă, culoare, semnificant/semnificat, paradigmatic şi sintagmatic, shockadvertising, tipuri de mesaje, public-ţintă, efecte scontate (sociologice, psihologice, comerciale, etc.), stereotipuri, legende ... - exerciţii

55 ANALIZA IMAGINII PUBLICITARE
Cercetare activă a sensului

56 LECTURA UNEI IMAGINI PUBLICITARE Schema înţelegerii textului
Reîntoarcerea la cunoştinţe deja dobândite: lingvistice culturale şi de civilizaţie, la stereotipuri şi mituri care intră în componenţa textului verbal şi nonverbal Interrelaţionarea componentelor Relaţia imagine/text Raporturi logice, temporale şi spaţiale RECEPTORUL (cititorul cu toate cunoştinţele, cultura şi personalitatea sa, aşteptările şi intenţia sa) Parcursurile de lectură Percepţia semnelor componentele Prelevarea indiciilor Elaborarea ipotezelor Inferenţe logice, pragmatice şi creative Eliminarea sau modificarea ipotezelor Validarea unei ipoteze Continuarea lecturii Fenomenul de shockvertising Tipuri de mesaje: informativ, ilustrativ, cu legendă, simbolic şi intermediar Ancrajul sensului: slogan, legendă textul redacţional,etc. Actul de a cumpăra produsul

57 Etapele procesului de învăţământ:
Dialog prepedagogic privind stereotipul cultural şi civilizaţional B. Explicitarea strategiei adoptate şi motivaţia acesteia C. MICROPROCESE: Identificarea şi recunoaşterea unităţilor iconice cu ajutorul unor indici specifici imaginii: punctul de vedere, planurile de lumină, conţinut, culoare, compoziţie, text vs. context iconic, etc. Descompunerea propriu-zisă: teme, sintagme, propoziţii (verbalizare) Microselecţia: evidenţierea unităţilor semnificative pornind de la conotaţiile şi denotaţiile depistate. Unelte: câmpul,cîmpul exterior, referent social, economic, uman, funcţiile raportului text vs. context, efecte semantice, etc. D. PROCESUL DE INTEGRARE inferenţe logice (autorul) inferenţe pragmatice şi creative (cititorul) E. MACROPROCESE parcursul de lectură reperajul mesajului textual global

58 REPERAJUL TEMATIC În general producţiile publicitare se organizează pe teme: parfumuri, băuturi, ţigări, etc. STRATEGII PEDAGOGICE: - pornind de la imaginile următoare cerem elevilor să indice – printr-un efort de concentrare temele prezente şi să elimine intruşii

59

60 Tehnici de lucru: - întrebări dirijate (Câte teme aţi reperat? Care sunt acestea? Indicaţi intruşii,etc.). - practici de vizionare: intenţia de comunicare. Cerem elevilor să vizioneze aceste mesaje de mai multe ori şi să răspundă pentru fiecare dintre imagini la următoarele probleme: a. Imaginaţi un titlu pentru fiecare din aceste mesaje iconice, cel mai bun posibil b. Bifaţi una din intenţiile de comunicare de mai jos care corespund mesajului respectiv: - să vândă produsul - să sensibilizeze publicul în sensul unei anumite opţiuni, orientări - să promoveze cutare sau cutare activitate industrială - să trezească interesul pentru cultură - să promoveze un anume serviciu c. Specificaţi obiectul vizat (comercial, social, turistic, cultural, etc) d. Indicaţi mijloacele destinate persuasiunii (retorica iconică şi verbală, metaforele, metonimiile, sloganul, referinţa la autoritatea unor personalităţi cunoscute, mărturia unei persoane credibile, etc.) e. Intenţia de comunicare – este ea explicit exprimată? Argumentaţi-vă răspunsul. f. Puteţi repera în acest ansamblu de imagini, picturi, opere de artă? Dacă da, menţionaţi titlul şi autorul.

61 CE CONSTATĂM Elevii remarcă anumiţi indici de sens care precizează tema textului iconic: raportul iconic vs. verbal, specificitatea obiectivului vizat, procedeele retorice, etc. În ceea ce priveşte reclama TAROM, de exemplu, ei remarcă faptul că numai textul verbal determină statutul de intrus al imaginii respective Ei reuşesc să depisteze cu uşurinţă cele trei teme în jurul cărora se organizează corpusul de mai sus: tema feţei, a mâinii, a parfumului ٠OBSTACOL Elevii nu pot preciza titlul şi autorul următoarelor două picturi: Face of Mae West şi La Tête de la Méduse. Profesorul trebuie să intervină cu informaţii despre aceste două lucrări TIPURI DE PUBLICITATE STRATEGIE PEDAGOGICĂ Pe imagini adecvate profesorul explică elevilor trăsăturile celor patru tipuri de publicitate :

62 Publicitate evenimenţială Publicitate adecvată “realităţii”
1. Publicitate referenţială Funcţia de reprezentare a limbajului (se vorbeşte despre compania TAROM, de aniversarea sa) Publicitate evenimenţială Publicitate adecvată “realităţii” (a 50-a aniversare a TAROM)

63 Sensul urmează să fie construit
2. Publicitate oblică Sensul urmează să fie construit Publicitate paradoxală care se opune convingerilor comune Cititorul este autorul: Unui act de interpretare Unei reacţii (cumpără produsul) Unui act behaviorist (stimul – răspuns)

64 3. Publicitate mitică Maşină de fabricat fericirea întrucât ea face din obiect ALTCEVA (păr şi şampon = mere verzi) Sensul căutat se regăseşte în fantasma individuală şi/sau colectivă. Exemple: - nu vindem pantofi, vindem picioare fine - nu vindem şampon, vindem mere

65 Se insistă asupra valorii în sine care vizează esenţa produsului.
Este “gradul zero” al “scriiturii” publicitare (refuză originalitatea prezentării şi evită orice conotaţie). Negarea publicităţii mitice şi oblice 3. Publicitate substanţială

66 STRATEGIE PEDAGOGICĂ Pentru fixarea acestor cunoştinţe,elevii să repereze ei înşişi aceste tipuri de publicitate pornind de la corpusul deja utilizat pentru clasificarea tematică OBSTACOL Lipsa de experienţă şi de cunoştinţe aprofundate conduce, în cazul unora, la imposibilitatea unei identificări corecte Rapel teoretic Dezbateri asupra anumitor imagini pe care profesorul le alege din corpusul propus. Cu ajutorul întrebărilor dirijate elevii trebuie să observe: a. tipul de demers utilizat (narativ, descriptiv-informativ, incitativ, imaginar, argumentativ) b. publicul-ţintă căruia îi este destinat fiecare mesaj (conform indicatorilor de sens) c. efectele psihologice urmărite inclusiv dimensiunile culturală şi acţională ale respectivei imagini d. distincţiile: fapt /opinie, valoare utilitară/valoare nonutilitară e. tipul de discurs al textului f. relaţia text - imagine Elevii sunt invitaţi să propună ei înşişi anumite tipuri de publicitate făcând apel la raţionament, comparaţie şi reflexie

67 MICROPROCESE FIGURĂ – SEMN RAPEL TEORETIC
Profesorul explică elevilor că figura constituie reprezentarea esenţială a imaginii, a semnului: semnul (ocurenţa) este “încarnarea” figurii Gestul mental – evocarea (schema abstractă propusă ar trebui să amintească elevilor imaginea unei figuri umane) MICROPROCESE

68 Alte gesturi mentale utilizate:
Inţelegerea, reflecţia, imaginaţia (adăugăm acestei prime scheme reprezentarea esenţializată a unui peşte şi îi invităm pe elevi să compare, să reflecteze, să înţeleagă şi, în final, să imagineze indicatori (ochi, ureche, nas, aripi) capabili de a reduce nivelul abstract al figurii şi deci de a o face mai inteligibilă STRATEGIE PEDAGOGICĂ Prin dialog şi întrebări dirijate profesorul pune imaginaţia elevilor la lucru: Ce ar putea reprezenta această primă schemă în viaţa cotidiană? Dar a doua? Vă sugerează ele un anume lucru?

69 Remarcă : absenţa indicatorilor discriminanţi
٠CE CONSTATĂM Ambiguitate accentuată a primei scheme: din 42 de răspunsuri, numai 7 au ţintit obiectul propus: figura unei persoane. Cele mai frecvente răspunsuri: un balon, o oglindă, o rachetă de tenis, de ping-pong, de badminton, etc. Remarcă : absenţa indicatorilor discriminanţi În al doilea caz, identificarea figurii unui peşte a fost mult mai uşor de făcut dat fiind gradul de polisemie redus prin prezenţa unor indici suplimentari (coada) CONCLUZII PEDAGOGICE alegerea adecvată a figurilor propuse să conştientizăm raportul analogic: figură (type) – semn (token) = obiect al realităţii - demonstraţie practică şi introducerea conceptelor de linii de forţă şi de puncte tari. Pentru a descoperi liniile de forţă ale unui cadru divizăm imaginea în trei spaţii orizontale şi verticale. Punctele tari se situează la intersecţia acestor linii; ele constituie locuri ideale unde se plasează obiectele iconice ale imaginii: C. Angelouglou, Jack Schofield, Réussir ses photographies, Éditions Chirstophe Colomb, 1984

70 Priviţi această imagine:
STRCTURA IMAGINII

71 STRATEGIE PEDAGOGICĂ 1. Prin intermediul întrebărilor dirijate (Care sunt elementele care compun această imagine? Sunt ele, toate, de natură iconică?,etc.) operăm distincţiile următoare: cod iconic (imagine) vs. cod lingvistic (verbal). Primul este ilustrat de capul acestei femei (faţă + păr) şi de produsul care face obiectul vânzării – pack shot-ul situat de obicei în partea de jos a imaginii, latura dreaptă. Textul verbal conţine sloganul de acroşaj (Regăsiţi în părul dumneavoastră prospeţimea parfumului merelor verzi) şi un text redacţional. Toate aceste elemente structurează un macrosistem. Relaţii şi funcţii între componente: 2. Profesorul explică elevilor funcţiile care se instalează între textul lingvistic şi cel iconic. Aceste explicaţii sunt însoţite de exemple: Funcţia de ancraj a textului lingvistic (”pave” şi/sau slogan) – fixarea sensului, dezambiguizarea Funcţia de releu – furnizarea de sensuri complementare Funcţia de confortare – imaginea întăreşte textul verbal, infuzând o serie de efecte. Imaginea dă o prezentare sensibilă semanticii textului Funcţia figurativă – semnul iconic actualizează o serie de concepte Funcţia de comunicare: emiţător / receptor Funcţiile poetică, metaforică – imaginea traduce procedeele argumentative ale textului lingvistic şi invers

72 X OBSTACOL Dificultăţi în înţelegerea funcţiei de releu
STRATEGIE PEDAGOGICĂ Recurgem la exemplul lui R. Barthes : X Un dreptunghi şi un punct – puternică polisemie în funcţie de diferitele domenii de referinţă: matematică, sport, un cal pe o păşune, un personaj pierdut în deşert etc. Dar dacă X spune : Mi-e teamă, informaţia adusă de mesajul lingvistic nu caracterizează în nici un fel mesajul iconic a cărui polisemie este aproape nelimitată CE CONSTATĂM Elevii reuşesc cu uşurinţă să facă aceste distincţii fără să cunoască metalimbajul specific al componentelor de mai sus

73 STRATEGII PEDAGOGICE Pentru a aprofunda: - profesorul propune alte imagini pe care le discută din această perspectivă: - taie în bucăţi mai multe materiale publicitare în care amestecă intruşi. Elevii recompun imaginile iniţiale - elevii vor ilustra cu diverse materiale publicitare funcţiile discutate

74 COMPONENTELE FIGURII UMANE
Microsistemica feţei: nas, ochi, gură, buze, urechi Priviţi acest desen al lui Magritte : OBSTACOL: Pentru unii elevi relaţia titlu – imagine e greu de stabilit. Alţii au remarcat sistemica pe care aceste unităţi o compun şi au înţeles că eliminarea lor parţială sau totală ar constitui o violare graduală a sensului iniţial al imaginii mergând până la “violul” complet – ultima imagine

75 Acesta este un prim nivel al înţelegerii
Acesta este un prim nivel al înţelegerii. Sensul cuvântului “viol” se clarifică dacă priviţi o altă pânză a lui Magritte:

76 Nas, ochi, gură, buze, urechi
Nas, ochi, gură, buze, urechi. Invităm elevii să facă observaţii pe imaginile de mai jos: Care este numitorul comun al acestor patru imagini (obiectul iconic principal)? Ce parte a corpului e mereu prezentă în cele patru cadre? Ce legumă vă sugerează nasul personajului desenat?, etc. Notă : operaţiune inversă inducţiei: de la general la faptul particular, concret

77 Macrosistemica trupului : cap, gât, trunchi, braţe, picioare
Macrosistemica trupului : cap, gât, trunchi, braţe, picioare. Dialog asupra acestor imagini: După ce aţi reperat numitorul iconic comun, comparaţi şi observaţi în fiecare imagine părţile corpului care lipsesc indicaţi de fiecare dată macrosistemul iconic construit caracterizaţi părţile constitutive ale feţei OBSTACOL Probleme de lexic privind diversele tipuri de nas (grecesc, drept, coroiat), de ochi (de chinezoaică, migdalaţi), etc. STRATEGIE PEDAGOGICĂ Pentru a remedia această problemă profesorul propune pentru fiecare componentă o listă de cuvinte şi sintagme adecvate. De asemenea, el poate invita elevii să consulte dicţionarele

78 SEMNIFICANT VS SEMNIFICAT
STRATEGIE PEDAGOGICĂ: Pornind de la o întrebare de tipul: Ce sentiment vă inspiră aceste imagini şi pe care îl citim pe faţa personajelor noastre?, putem dialoga despre semnificaţia acestor semne iconice, despre subiectivitatea emiţătorului în raport cu percepţia contextualizată (psihologic, social, profesional, etc) a cititorului. Profesorul vorbeşte elevilor de contractul intersubiectiv care se stabi- leşte între protagoniştii comunicării Înainte de a trece la analiza parcursurilor (intinerariilor) paradigmatice şi sintagmatice ale sensului, profesorul cere elevilor să spună ceea ce i-a şocat în reclama “şamponului de mere verzi”. Toţi sunt de acord: merele verzi iau locul părului. În acest moment, profesorul intervine şi defineşte conceptul de shockvertising ca strategie creativă care vizează înainte de toate – când acesta nu este singurul său obiectiv – să acroşeze trecătorul sau lectorul prin actul de provocare al acestuia. Provocarea: distrugerea unui mit, a unei legende. Paradoxul: păr = mere, şerpi: La tête de Méduse de Caravaggio (Michelangelo Merisi)

79 Priviţi această litografie: ce reprezintă ea?
Ce semnifică mărul? Mărul roşu şi şarpele: ce mit vă amintesc? Mărul verde, poate fi el considerat o aluzie biblică? Dacă nu, argumentaţi-vă poziţia observând cu atenţie toate elementele imaginii

80 - Profesorul propune un dialog despre mitul biblic şi în acest context despre semnificaţia mărului (roşu vs. verde). Realizăm astfel un PARCURS PARADIGMATIC AL SENSULUI. Elevii alcătuiesc următoarele paradigme ale celor două culori : ROŞU dragoste sânge divinitate nobleţe bucurie viaţă pasiune optimism impuls sexual VERDE regenerare fizică şi spirituală energie vitală speranţă primăvară milă (în creştinism) Semnificaţia mărului : fruct interzis (arborele malus) păcatul original cunoaştere interzisă (“croquer la pomme” = actul sexual)

81 Deci, publicitatea → DISTRUGEREA UNEI CONVENŢII, MIT, INTERDICŢII
Deci, publicitatea → DISTRUGEREA UNEI CONVENŢII, MIT, INTERDICŢII. Pentru a cunoaşte prospeţimea şi parfumul şamponului de mere verzi, se stabileşte parcursul paradigmatic următor: regenerare vs. nonregenerare energie vitală vs. energie comună speranţă vs. disperare primăvară vs. iarnă milă vs. degradare morală Se stabileşte şi o listă a sintagmelor esenţiale ale imaginii: verde natur, energie vitală, regenerare fizică şi spirituală, ten strălucitor, dinţi albi, etc. Unde sunt merele? – Pe cap, profesorul întreabă dacă poziţionarea nu le evocă vreo legendă celebră. Majoritatea îşi amintesc de Wilhelm Tell Temă de dezbatere: mărul : →ţinta lui Wilhelm Tell vs. mărul: → ţinta creatorului de imagine Cine ţinteşte ce? Întrebare - cheie

82 CE CONSTATĂM - Elevii se descurcă bine. Cu câteva excepţii, ei cunosc simbolistica elementelor respective şi remarcă funcţia de ANCRAJ şi de RELEU a contextului lingvistic şi iconic (pack shot-ul) - Daca Tell ţintea mărul ca obiect fizic, creatorul de imagini, folosindu-se de legendă, ţinteşte un efect psihologic de tip stimul - răspuns (la nivelul unui segment al publicului) capabil să declanşeze actul de cumpărare al produsului

83 PROCESE DE INTEGRARE 1. INFERENŢELE LOGICE ŞI PRAGMATICE
STRATEGII PEDAGOGICE: Sensibilizarea elevilor: Prin explicitare teoretică – să marcăm relaţiile dintre: secvenţele verbale: propoziţii, fraze, enunţuri unităţile verbale şi iconice (textul verbo-iconic) cel puţin două unităţi iconice Indicatorii de coeziune: Referenţii (r), conectorii (c). Referentul se poate găsi în interiorul sau în exteriorul imaginii Exemple: Pentru textul verbal: Pentru a pregăti viitorul, va intra în serviciu din 2002 noua generaţie de centrale nucleare EPR. conectorul : pentru (explicit) inferenţa : SCOP Ea (r),noul parfum cu caracter (c=0) (reluarea anaforică a referentului prin opoziţie; inferenţă: ECHIVALENŢĂ Protejare perfectă a celulelor pentru o femeie cu pielea longevivă (reluare anaforică printr-un termen hiperonimic)

84 Pentru textul verbo-iconic (slogan, ”pave”-ul redacţional, numele mărcii, raportate la imagine:
- Nivelul semantico-lingvistic: nivelul semnului plastic (culoare): (analizaţi cele două nivele în cele trei imagini) etc.

85 Remarcă: sloganul – rol mediator între imagine şi pack shot

86 Pentru textele iconice:
Pack shot-ul vs. textul imaginii (remarcaţi forma, culoarea, ambianţa afectivă)

87 EXERCIŢIU Studiaţi inferenţele: faţă – floare în reclama următoare:

88 Poziţionarea referentului:
Referentul în interiorul imaginii publicitare: Privirea personajelor aţintită deictic asupra referentului – un obiect oarecare:

89 Referentul – în exteriorul imaginii publicitare:
Privirea personajelor este aţintită deictic asupra referentului - lectorul:

90 Alte tipuri de referenţi:
culoarea (v. Le silence of the red dogs, Kenzoamour, etc.) forma (v. Kenzoamour : forma efilată a păsării – femeia-pasăre sau femeia-fluture şi forma flaconului – remarcaţi tipul diferit de triunghi în care poate circumscrie obiectele – femeia şi flaconul – sunt reductibile la figura triunghiului

91 STRATEGII PEDAGOGICE:
2. INFERENŢELE CREATIVE – presupun cunoştinţe anterioare STRATEGII PEDAGOGICE: - Sensibilizare teoretică a elevilor pornind de la textul verbal: Clasificarea referenţilor Termenul de înlocuit Prin ce se înlocuieşte exemple NUME A. Un pronume 1. personal - singular : - plural : 2. demonstrativ : 3. relativ, interogativ, ...) B. Altceva decât un pronome: 1. adverb de loc : 2. adverb de timp : 3. sinonim:   termen generic: 5. adjectiv numeral : C. Subînţeles: Lui Jean şi Mariei le place sportul. El practică schiul şi ea, nataţia Alice şi Catherine sunt bune prietene. Ele se joacă întotdeauna împreună. “S-o invităm pe Nadine să se joace cu noi”, spune Alice “Vrei o prăjitură?”. “Da, mi-ar plăcea aceasta.” Pierre, care tocmai a împlinit 10 ani, este cel mai înalt din clasă. S-a născut în Rusia; acolo şi-a petrecut copilăria. “Nu lucrezi de obicei, sâmbăta?” “Da, dar mâine, în mod excepţional, nu lucrez.” “Vino cu mine”, spune lupul fetiţei. “Nu, răspunse Scufiţa Roşie, mă duc la bunica.” Bunicul îi duse pe Pierre, Anne şi Louis să se joace în parc; copiii s-au bucurat toată dimineaţa.. Marie şi Jean sunt amândoi prietenii mei. Îmi plac toate bomboanele dar biluţele negre îmi plac cel mai mult [bomboanele]. STRUCTURĂ VERBALĂ SAU PROPOZIŢIE A. Pronume: B. Altceva decât pronome : “Mama va veni mâine?” “Cred” (asta) Lui Sébastien îi place să citească; din acest motiv se duce la bibliotecă în fiecare sâmbătă.. Îţi plac căpşunile. Şi mie (îmi plac căpşunile). Sursa: Adapté de Baumann (1987), apud Giasson: La compréhension en lecture, p. 55

92 Clasificarea conectorilor:
conjucţie: şi, de asemenea ... disjuncţie: sau ... excluziune: cu excepţia ... timp: înainte, când... -loc: în faţă, deasupra... cauză: deoarece, din cauza ... comparaţie: ca, aşa cum ... contrast: contrar, faţă de ... opoziţie: în ciuda ... concesie: deşi ... consecinţă: astfel încât, până într-acolo încât ... scop: cu scopul să ... condiţie: dacă, cu condiţia să ... mod: ca ... Sursa:Irwin(1986) et Blain(1988), apud Giasson:La compréhension en lecture,1996, p.58

93 Clasificarea inferenţelor
Loc : După ce ne-am înscris, băiatul ne ajută să transportăm bagajele în camera noastră. Unde suntem noi? Agent : Cu pieptenul într-o mână şi foarfecele într-alta, Christian se apropie de scaun. Cine este Christian? Timp : Când lampa porticului se stinse întunericul deveni complet. Când se petrece scena? Acţiune : Bernard îşi arcui trupul şi tăie impecabil. Ce făcu Bernard? Instrument : Cu o mână sigură, Dr. Grenon îmi introduse instrumentul zgomotos în gură. Ce instrument folosi Dr. Grenon? Categorie : Toyota şi Volvo se găseau în garaj, iar Audi afară. Despre ce categorie de obiecte este vorba? Obiect : Uriaşul strălucitor cu cele optsprezece roţi de ale sale, se înălţa deasupra vehiculelor mai mici care circulau pe autostradă. Ce este acest uriaş strălucitor? Cauză – efect : Dimineaţa am constatat că mai mulţi arbori fuseseră smulşi şi că alţii aveau crengile rupte. Care este cauza acestei situaţii? (În acest exemplu cauza este implicită, câteodată cauza este menţionată, iar efectul este implicit). Problemă - soluţie : Pierre avea un maxilar umflat şi dintele îl făcea să sufere groaznic. Cum ar putea să găsească soluţia problemei (uneori soluţia este menţionată, iar problema trebuie implicitată.) Sentiment – atitudine : În timp ce urcam pe estradă pntru a-mi primi diploma, tatăl meu aplaudă cu lacrimi în ochi. Ce sentiment încerca tata? Sursa:Johnson et Johnson(1986),apud Giasson : La compréhension en lecture, 1996, pp.66-67

94 - Translataţia conceptelor: de la verbal la iconic
- Translataţia conceptelor: de la verbal la iconic. Aplicaţie şi imagini însoţite de explicaţiile profesorului - Descrieţi acest personaj: e un bărbat sau un animal? Argumentaţi-vă opţiunea - Ce element al imaginii ne atrage privirea? - Ce sentimente vă sugerează expresia figurii sale? - Care ar fi mesajul său? Vă ajută textul redacţional să-l înţelegeţi? - Ce relaţie ar exista între figura sa şi: - restul corpului? - textul redacţional? - clădirea expoziţiei?

95 Observaţi componentele acestei figuri şi contextul
Analizaţi raportul dintre ele. În ce constă creativitatea autorului?

96 ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ Inferenţe pragmatice şi creative: - Reperaţi referenţii şi conectorii din imaginile următoare (nivelul verbal şi cel iconic): - Citiţi sloganul: la ce sintagmă trimite adverbul mâine? Asupra cărui obiect cele două statui îşi aţintesc privirea (punctul de vedere) Care sunt semnificaţiile pe care chipurile şi privirile lor vi le inspiră? Ce tipuri de conectori şi de inferenţe aţi depistat? Explicaţi!

97 Russell Lee, Les mains d’une fermière d’Iowa
- Imaginaţi-vă figura acestei femei în funcţie de mâinile ei. Ce personaj al lui G. Flaubert vă amintesc aceste mâini? Russell Lee, Les mains d’une fermière d’Iowa

98 - Remarcaţi inferenţele pragmatice şi creative din reclamele de mai jos (v. de asemenea Kenzoamour) :

99 -Înlocuind obiectul care atrage privirea personajelor de mai jos cu un altul, veţi realiza o inferenţă de tip OBIECT care ar putea crea ca efect schimbarea sentimentului exprimat de către cele două personaje. Înlocuiţi obiectul privit cu altele şi comentaţi sentimentele, atitudinile care s-ar putea citi pe feţele lor

100 - Alegeţi figura unui personaj marcat de un anume sentiment: teamă, melancolie, bucurie,etc. Plasaţi-l într-un decor adecvat - După ce aţi remarcat legătura care trebuie să existe între expresia feţei şi decor, situaţi-o pe prima în decoruri diferite şi comentaţi schimbările care trebuie operate - Ce elemente adăugaţi sau eliminaţi unui personaj publicitar ales de dumneavoastră fără să-i schimbaţi sentimentul citit în privire? - Înlocuiţi figura vulturului de alături printr-o altă figură de animal al cărei conţinut semantic să se potrivească cu cel exprimat de imagine şi slogan

101 Căutaţi figuri de animale în materiale publicitare; ce şi pe cine pot ele substitui? Cărui produs ar putea face reclamă? Iată cele mai bune propuneri făcute de elevi ai Colegiului “I. Creangă”:

102

103 - Înlocuiţi capul de struţ al personajului de mai jos, cu un alt cap de pasăre sau de animal care să exprime aceeaşi relaţie cu expoziţia” REve Nomade”. Analizaţi efectele de sens realizate. Inventaţi de fiecare dată câte un slogan noii imagini obţinute. Iată ce ne propune unul din elevii noştri: Comentariul elevilor: Dacă struţul îşi ascunde capul în nisip, întorcând spatele lumii, girafa priveşte lumea de sus afişând o anumită superioritate fizică şi spirituală. În fond ambele animale manifestă acelaşi dispreţ faţă de lume.

104 - Eliminaţi cele două fiinţe zburătoare din Kenzoamour: femeia pasăre şi femeia fluture şi înlocuiţi-le cu obiecte care inferă idea de mijloc de transport - Imaginaţi (desenaţi) o reclamă (sau cel puţin o schemă) unde veţi utiliza conectori şi veţi realiza mai multe tipuri de inferenţe - Realizaţi inferenţe pornind de la obiecte circumscrise în forme geometrice (vezi exerciţiul inspirat de Kenzoamour) - Acestor două personaje le lipseşte faţa; le veţi căuta una de bărbat sau de femeie. Argumentaţi alegerea dumnea- voastră:

105 MACROPROCESE DEFINIŢIE: macroprocesele privesc “înţelegerea textului în totalitatea sa” (Giasson J.,1996, p. 73) COMPONENTE : Subiectul = despre ce/cine vorbeşte textul verbal sau iconic Ideea principală = “informaţia cea mai importantă pe care autorul a furnizat-o pentru explicitarea subiectului”(Giasson, J.,1996, p. 74) Ea poate fi :- explicită :” pave”-ul redacţional, sloganul, prim planurile, culoarea, organizarea geometrică a obiectelor, geometria liniilor de forţă, etc. -implicită: reperată după lecturarea şi analiza întregului text verbal şi iconic Rezumatul = “rescrierea unui text anterior dintr-o triplă perspectivă: menţinerea echivalenţei informative, realizarea unei economii a semnificaţiilor şi adaptarea la o situaţie nouă de comunicare”(Laurent, 1985, apud Giasson, pp )

106 STRATEGIE PEDAGOGICĂ PENTRU PREDAREA SUBIECTULUI ŞI A IDEII PRINCIPALE
Etapa 1: se lucrează mai întâi pe un text verbal unde se evidenţiază cele două componente, inclusiv ideile secundare Etapa 2: profesorul prezintă el însuşi analiza: - unei imagini publicitare fixe Observaţiile sale: Părul proiectat în prim plan (context conjunct al feţei) ocupă cea mai mare suprafaţă a reclamei Aceeaşi culoare (nuanţe): păr – faţă – caracterele tipografice Elsève ale packshot-ului Subiectul = părul Idea principală = trebuie spălat cu Elsève ca să dobândească calităţi excepţionale Idei secundare = părul împrumută tenului propriile calităţi constituind aceeaşi paradigmă a semnificaţiilor: delicateţe, strălucire, satisfacţie, lejeritate, etc. Sugestia marketing: cumpăraţi acest produs!

107 - Unei imagini publicitare sugerînd mişcarea
Observaţii: - Subiectul = noua tendinţă vestimentară Céline Idea principală = ruptură contractuală (viaţa de cuplu), opţiunea personală a unui nou drum în viaţă Idei secundare: - fermitatea deciziei - disperarea bărbatului citite în expresia feţelor lor - Efectul marketing: faceţi aceeaşi opţiune: cumpăraţi Céline!

108 imaginile în negru şi alb)
- Pornind de la alte imagini luate drept suport, profesorul explică elevilor câteva tipuri de mişcare: (v. L.,Hamm, Lire des images, 1986, imaginile în negru şi alb) ”flou” de mişcare : ”flou” de fugă : ”flou” cu “urmă”: toată imaginea e vagă, imprecisă (texturi diferite) :

109 ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ - Verbalizarea imaginii printr-o naraţiune succintă - Colecţionarea de imagini în mişcare (maşini, avioane, biciclete, etc.). Clasificarea acestora după tipul de mişcare: ”flou”, gestică, etc. - Aceste două figuri sunt nedefinite: comentaţi tipul de “flou” şi de spaţiu: adâncimea câmpului şi celelalte elemente care intră în joc: mobilitate / fixitate, semne plastice, punct de vedere, retorică, etc : - Realizaţi un panou cu imagini nedefinite

110 CONCLUZIE TEORETICĂ. Manifestare plastică a spaţiului subiectiv
Etapa 3: Proiectăm elevilor două reclame: una fixă şi cealaltă în mişcare şi cu ajutorul întrebărilor dirijate procedăm la analiza aceloraşi fapte: mobilitate, culoare, adâncimea câmpului, etc.

111 Etapa 4: Reclama cu idee principală implicită şi paradoxală SHOCKVERTISING = strategie creativă care vizează înainte de toate – când nu are drept scop decât acest lucru – să atragă atenţia trecătorului sau cititorului provocându-l Efect marketing maximal în cele mai multe cazuri

112 Profesorul analizează această imagine în faţa elevilor:
- Prezentarea produsului în contextul dimensiunii ludice pe care expresia feţei personajului o implică O aparentă ruptură a semnificaţiilor (cârnaţi – maşină) → patru paradoxuri: P1 : - spaţiul iconic foarte redus acordat maşinii vs. locul proeminent acordat în alte reclame - prezentarea în prim plan a cârnaţilor - cei trei actori : COPIL – CÂRNAŢI – MAŞINĂ (806) sunt situaţi pe o diagonală care pleacă din partea de sus, colţul stâng al imaginii şi atinge colţul drept, partea de jos a cadrului (= linie de forţă = naraţiunea ) P2 : - asocierea COPIL – MAŞINĂ este rară - perspectiva în care e situat copilul ne aminteşte de lumea adultă P3 : - asocierea farfurie cu cârnaţi – maşină construieşte opoziţia funcţională: PRACTIC(util) vs.UTOPIC (mitic)

113 PARADIGMELE SEMNIFICANŢILOR ŞI A SEMNIFICAŢILOR
“vehicul” (care duce şi conţine; metonimia familiei) Semnificanţi Copil Cârnaţi Maşină Farfurie text iconic Semnificat “familie” “fericire familială” “armonie” Funcţionalitate utopică (mitică) Slogan (paradox lingvistic amintind de paronomază): Opt cârnaţi 806 Aşa cum o farfurie poate cu uşurinţă să conţină opt cârnaţi dacă sunt bine aranjaţi, tot şa 806 permite unei întregi familii să călătorească în cele mai bune condiţii, fiind în acelaşi timp un factor de armonie familială. P4 : Copiii nu pot fi consilieri în materie de maşini decât dacă, indirect, este vorba de securitatea şi confortul lor. Din această cauză această reclamă pare să se adreseze unui public restrâns: familiile numeroase..

114 Careul semiotic Valorizare practică Valorizare utopică “valori utilitare” (valori curente) “valori non- existenţiale” (valorizare critică) “confort familial” “beneficii” “calităţi” “avantaje / dezavantaje” “valori existenţiale” (valori de bază) “valori non- utilitare” (valorizare ludică) “viaţă” “identitate” “independenţă” “gratuitate” “armonie” “fericire” “rafinament”

115 Etapa 5: Propunem elevilor imaginea următoare rugându-i să facă o analiză asemănătoare:

116 • REZUMAT Regulile rezumatului: 1. Eliminare: - se elimină informaţia secundară (planul secundar, anumite culori, nuanţe, etc.) - se elimină informaţia redundantă (repetitivă): - culoarea flaconului se repetă de trei ori; aceeaşi culoare este utilizată pentru pielea femeii, caracterele tipografice şi produsul de vânzare - textul verbal: Elle se repetă de trei ori,Yves Saint Laurent de asemenea

117 metonimia feţei şi a trupului femeii “femeie”
2. Substituţia : Elemente care ne ajută să descoperim idea principală şi să rezumăm metonimia feţei şi a trupului femeii “femeie” flaconul din mâna sa “armonia femeie – parfum” pack shot “parfum” 3. Microseleţie şi invenţie Să alegem fraza care conţine idea principală: “femeia şi parfumul Y. S. Laurent sunt în perfectă armonie -cumpă- raţi-le” (imperativul – act de limbaj indirect)

118 • ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ - Priviţi această imagine: - Care este subiectul? - Ce se spune despre el? (idea principală) - Rezumaţi respectând regulile acestei operaţiuni

119 - Puneţi în evidenţă elementele redundante ale acestei imagini (atenţie la semnele plastice):

120 - Pornind de la un puzzle de tăieturi de reclame, reconstruiţi-le în întregime (atenţie la intruşi). Precizaţi-le ideile principale Propuneţi mai multe reclame care au ca temă figura umană. Circumscrieţi componentele lor în figuri geometrice: pătrat, triunghi, romb, cerc, etc. Există vreo figură redundantă, o idee principală? Adunaţi, arhivaţi şi scanaţi imaginea figurii unor personaje marcate de apartenenţa socială, religioasă, profesională, militară, sexuală şi de categorii de vârstă De ce indici (indicatori) v-aţi folosit? (semne codificate social, religios, etc.)

121 Căutaţi figuri umane cu valoare simbolică, emblematice semnificând ţări, partide politice, religii, grupări sportive, sexuale, asociaţii, etc. Studiaţi profilul , semnificaţia, originea .... Iată câteva rezultate ale elevilor de la “Dante Alighieri”:

122

123 PROCESELE DE ELABORARE
Există cinci tipuri de astfel de procese (Irwin, 1986) : Predicţiile Formarea imaginii mentale Reacţia afectivă Raţionamentul asupra textului Integrarea noilor informaţii achiziţiilor anterioare

124 Predicţiile Privesc ideile, ipotezele pe care locutorul le emite asupra dezvoltărilor ulterioare posibile la nivelul textului verbal şi iconic: Predicţii asupra naraţiunii (mişcării iconice). Acestea au ca fundament: - caracterul personajelor şi motivaţia - caracteristicile situaţiei - indicii textuali (ilustraţii, titlu) - cunoştinţe privind gramatica naraţiunii (v. Diesel, Céline) Predicţii asupra textelor informative care pot avea ca puncte de plecare: - conţinutul (bazate pe cunoştinţe anterioare despre subiect şi/sau despre cauzalitatea fizică, politică, psihologică, etc.) - structura (bazate pe cunoştinţele despre structura textelor informative şi a indicilor (indicatorilor) textuali)

125 OBSTACOL O anumită dificultate în reperajul indicilor necesari efectuării de predicţii STRATEGIE PEDAGOGICĂ - profesorul reluând imaginile Diesel şi Céline aminteşte elevilor indicatorii cu aju torul cărora construim sensul, conţinutul, forma, mişcarea, gestualitatea, spaţiul, poziţionarea personajelor, etc.) - în continuare, el cere elevilor să caute/imagineze/deseneze figura unui personaj plecând, de exemplu, de la paradigma semnificaţiilor pe care picioarele şi pantofii săi o mobilizează. Iată mai jos propunerile culese :

126 Imaginaţi-vă un nume al acestui nou parfum al firmei Dior
Imaginaţi-vă un nume al acestui nou parfum al firmei Dior. Pentru aceasta profesorul ascunde numele deja existent. Elevii lansează o mulţime de ipoteze. Profesorul face o sinteză a acestora scoţând în evidenţă pe aceea care se apropie cel mai mult de numele real al produsului

127 Câteva producţii ale elevilor:

128 Formarea imaginii mentale
Imageria mentală → capacitatea subiectului de a crea imagini mentale puternice şi clare benefice pentru înţelegerea textului şi de-a elimina ilogismele dintr-un text STRATEGIE PEDAGOGICĂ - Ce ustensil de bucătărie putem imagina pornind de la imaginea unei pisici? pisicafetieră pisică Elevii remarcă legăturile logice între cele două texte iconice

129 ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ: - Luând drept model o metonimie iconică cunoscută, imaginaţi altele având ca puncte de plecare: ochii, urechile, nasul, buzele - Imaginaţi sau chiar desenaţi/fotografiaţi figurile unor personaje surprinse în contexte adecvate (cadouri, inel, brad de Crăciun, etc.) şi susceptibile să semnifice un stereotip, un mit, o legendă: Paştele, Crăciunul, o călătorie de studii, etc. - Alegeţi un decor şi integraţi-i o figură umană corespunzătoare (aceeaşi paradigmă de semnificaţii) - Pornind de la un corpus de materiale publicitare şi nu numai, realizaţi un zid de imagini decupându-le în pătrate sau dreptunghiuri (după modelele de mai jos). Din elementele rezultate construiţi figuri umane susceptibile să facă reclamă bijuteriilor, medicamentelor, produselor cosmetice, articolelor sportive…

130 Priviţi aceste mâini: alăturaţi fiecăreia (sau cuplului) câte o figură omenească care corespunde semnificaţiilor esenţiale ale ei/lor (utilizaţi un corpus de imagini publicitare)

131 Răspunsul afectiv Angajarea afectivă în lecturarea imaginii publicitare sporeşte capacitatea cititorului / spectatorului de înţelegere a informaţiei conţinute în textul iconic şi verbal. Sunt semnalate două reacţii emotive principale: Reacţia emotivă la nivelul intrigii Nu sunt obstacole de semnalat: elevii au fost foarte sensibili la trama narativă din Céline şi Diesel. Ei au înţeles corect comportamentul personajelor prin intermediul analogiilor făcute cu situaţiile reale din viaţa lor. O anumită reticenţă am perceput-o în răspunsurile elevilor care nu trăiseră anterior o experienţă relativ asemănătoare (Nu-mi voi părăsi părinţii, Ruptura cu prietenul meu ar fi un dezastru, etc.) Identificarea cu personajele O întrebare ca de exemplu: Cum v-aţi simţi în pielea personajelor? favorizează răspunsurile de tip afectiv. Acestea sunt divergente şi evidenţiază credinţe şi contexte familiale diferite: sunt copii cuminţi şi mai puţin cuminţi, aceştia din urmă gata să încerce orice experienţă.

132 ACTIVITĂŢI ÎN CLASĂ: - Ce sentiment vă inspiră personajul alăturat? (teamă, hotărâre, repulsie, revoltă, obedienţă, etc.) - Aflându-se în maşină această tânără este fixată de priviri indiscrete. Ce sentimente încearcă ea în această situaţie?

133 - Decor, rochie, trup şi figură toate se confundă: aţi putea descrie caracterul acestei femei? Ce sentiment încercaţi privindu-o? - Ce sentiment vă inspiră expresia acestor figuri? Ce par a spune aceste personaje? Cum participă contextul (decorul) la construirea unei anumite expresii?

134 Raţionamentul Este o aptitudine care permite cititorului să utilizeze capacitatea intelectuală pentru a analiza şi critica conţinutul textului. Să distingem faptele de opinii (nivel denotativ vs. ~ conotativ) A 50-a aniversare a companiei TAROM Statuile înălţate pe Insula Paştelui FAPTE Calitatea serviciilor oferite de compania TAROM Privirea statuilor aţintită spre viitor OPINII

135 Principalele caracteristici ale enunţurilor factuale şi de opinie (texte verbale
şi iconice) FAPT OPINIE Faptele vorbesc despre ceea ce există şi ceea e a existat Faptul poate fi verificat. Uneori se poate dovedi fals Faptele trimit la bagajul de cunoştinţe al cititorului, la experienţa sa În textul redacţional utilizarea termenilor neutri este susceptibilă de realizarea unor enunţuri factuale Produsul fotografiat ca atare are toate şansele să fie considerat un fapt Cifrele, cantităţile exacte sunt considerate fapte (sub rezerva verificării) Opinia exprimă aprobarea sau dezaprobarea Sub rezerva confirmării, calităţile obişnuite ale produsului sunt considerate opinii În textul verbal sintagme ca cred, după părerea mea, ar (fi) trebuit, etc. denotă în general opinii Toate tehnicile retorice, conotaţiile cu suport verbal, plastic sau iconic evidenţiază opinii Nu sunt de semnalat OBSTACOLE în înţelegerea acestei distincţii EXERCIŢII Am putea relua analizele deja făcute: Kenzoamour, 806 huit saucisses (EDF - (Île des Pâques), etc.

136 Întegrarea noilor informaţii cunoştinţelor anterioare
Informaţia textuală este legată de cunoştinţele anterioare ale lectorului (vezi: microprocesele, procesele de integrare şi macroprocesele) Raportul text – cunoştinţe indispensabile înţelegerii (experienţe trăite) → PROCESE DE ELABORARE Astfel, în receptarea unor materiale publicitare ca Hypnose sau 806 huit saucisses unii elevi au arătat răul provocat de utilizarea acestui parfum sau de consumarea unor cârnaţi de proastă calitate (reacţie negativă). Majoritatea au avut o reacţie pozitivă

137 PROCESE METACOGNITIVE
Privesc :- cunoştinţele cititorului asupra proceselor de lectură - capacitatea cititorului de conştientizare a obstacolelor - utilizarea strategiilor didactice care facilitează achiziţia noilor cunoştinţe 1.Cunoaşterea proceselor sau autoevaluarea: - cunoştinţe despre persoană (cititorul trebuie să fie conştient de resursele, limitele, interesele sale, etc.) - cunoştinţe despre cerinţa activităţii (conştientizarea rolului intenţiei de lectură) - cunoaşterea strategiilor utilizate pentru a răspunde unei anume cerinţe 2.Autogestiunea înţelegerii - cunoaşterea obiectului analizei sub dubla sa formă: semnificat (L’île des Pâques, de exemplu) şi semnificat (mister, forţă, energie) - să ştim când şi cum să organizăm etapele analizei (etapele trebuie interrelaţionate logic): nu ne putem ocupa de inferenţe fără să cunoaştem elementele care intră în relaţie – microprocesele; macrorprocesele la rândul lor presupun primele două etape, i.e) - să cunoaştem uneltele conceptuale cu care lucrăm: semnificant/semnificat, figură/semn, semn iconic/~plastic /~lingvistic, sintagmă/paradigmă, etc. - să ştim să depăşim dificultăţile / să căutăm informaţia într-un dicţionar, pe Net, să stabilim legături între cunoştinţele dobândite, rapeluri, etc.

138 Sursa web a clipart-urilor.
3. Să cunoaştem conceptele utilizate: - dacă elevii nu au urmat vreun curs despre imagine în general şi despre imaginea publicitară, în particular, profesorul este obligat să le facă o prezentare a problematicii semnului iconic, a conceptelor cu care se operează în publicitate cu ilustraţii adecvate pe diverse suporturi (a se vedea secvenţa noastră introductivă şi urmarea) - profesorul măsoară capacitatea elevilor de depistare a sensului şi stabileşte o scară de evaluare a înţelegerii (nivel: bun, mediu, slab) - o dată reperate obstacolele, el poate trece la aplicarea strategiilor şi tehnicilor de depăşire a acestora. (În acest sens, căutaţi tehnici de antrenament, revedeţi analizele deja făcute – de exemplu, predarea subiectului şi a ideii principale) 4. Autoevaluarea strategiilor Pe o grilă de la 1 la 3, elevii sunt rugaţi să plaseze strategiile cele mai profitabile pentru înţelegerea sensului. În evaluarea deja făcută, Internetul ocupă primul loc (22 din 42), cunoştinţele anterioare al doilea loc (12 din 42), iar restul locurilor (8) au revenit celor cărora le place încă să consulte cărţi - date semnificative pentru a înţelege orientările noii generaţii. Sursa web a clipart-urilor.

139 SFÂRŞIT