PSIHODIAGNOZĂ ŞI NORMALITATE PSIHICĂ

Présentation au sujet: "PSIHODIAGNOZĂ ŞI NORMALITATE PSIHICĂ"— Transcription de la présentation:

1 PSIHODIAGNOZĂ ŞI NORMALITATE PSIHICĂ
Prof. univ. Dr. Mihaela Minulescu ©

2 Definirea psihodiagnosticului
Sens larg: colecţie de tehnici şi strategii constituite pentru a permite o evaluare sistematică şi realistă a condiţiei psihice – procese, dispoziţii, abilităţi şi aptitudini, trăsături de personalitate, structuri tipologice, structuri relaţioale ale unei persoane sau grup de persoane. Sens restrâns: utilizarea testelor psihologice în examinarea psihologică

3 Definiţii necesare Testare psihologică: procedură folosită în procesul de evaluare; reprezintă procesul de administrare, scorare şi interpretare a testelor psihologice destinat obţinerii unui eşantion de comportament. Evaluare psihologică: strângerea unor date psihologice integrate cu scopul de a realiza o evaluare psihologică, strângere realizată prin utilizarea mai multor procedee precum testarea, intervievarea, studiul de caz, observaţia comportamentului şi a unor aparate şi proceduri de măsurare specifice Teste: o procedură sau un instrument utilizat pentru a măsura variabile psihologice

4 Scopul testării Justificarea esenţială: să obţii informaţii care să te sprijine în rezolvarea unei probleme prezente (în consiliere, selecţie, psihoterapie, expertiză...) Testarea se face doar când există o problemă specifică, suficient de bine definită pentru a permite să evaluezi dacă testarea este procedura adecvată sau pentru a adecva testarea

5 Cerinţe pentru examinator
Testarea psihologică cere: capacitatea examinatorului de a traduce informaţia dată de test în prescripţii cu sens, practice şi adecvate, precum şi de a formula recomandări pentru cel testat. Este necesar să se conceapă strategii specifice în funcţie de tipul de beneficiar (subiectul însuşi, profesor, pacient, consilier, angajator, medic etc.)

6 Pericolele testării şi evaluării
Invadarea vieţii private Creşterea nivelului de anxietate pentru subiectul examinat Interpretări greşite, diagnostice eronate datorate unei tendinţe de autoîndeplinire a perceperii subiective Decizii pe baza unei singure probe Imaturitatea şi nesiguranţa emoţională a examinatorului.

7 Personalitatea psihologului examinator
Trăsături de dorit ale psihologului examinator sănătate şi siguranţă emoţională; umor; flexibilitate; abilitatea de a intra în legătură cu oamenii; interes pentru rezolvarea problemelor prin intermediul aplicării rezultatelor conceptuale sau clinice ale testelor (opus interesului exclusiv pentru performanţa cantitativă); să-şi fi dezvoltat o orientare teoretică compatibilă cu explicarea unui comportament; astfel poate conceptualiza problema prezentă a subiectului într-un mod teoretic care are sens şi consistenţă (nu incoerentă şi bazată pe presupuneri).

8 Tipuri de influenţe asupra rezultatelor testării
Caracteristici ale testului ca stimul: Conţinutul testului în sine Formatul testului: viteză, simplitate, manieră de a răspunde Efecte secvenţale sau de model a unor părţi anteioare ale testului Caracteristici care ţin de cultură

9 tipuri de influenţe asupra rezultatelor testării 2
Caracteristici ale situaţiei de testare: Metoda de administrare Contextul interpersonal; include şi influenţa celui care examinează Contextul fizic: lumină, zgomot, distractori posibili Context social: singur, în grup; observat sau nu Metoda de înregistrare a răspunsurilor

10 tipuri de influenţe asupra rezultatelor testării 3
Caracteristici ale persoanei testate: Scopuri personale pentru care dă testarea Stil de răspuns: claritate, apărări şi rezisenţe, dezirabiltate socială Condiţii fiziologice: oboseală, disabilităţi, condiţia de sănătate Fluctuaţii de atenţie şi / memorie, distractori interni Abilitatea de a înţelege instrucţiunile la test şi itemii testului;abilitatea de a citi Probleme psiho-sociale în înţelegerea testului şi a scopurilor sale “norocul” întâmplător în ghicirea răspunsului sau dorinţa de a ghici Abilităţi interpersonale şi atribute caracteristice ale personalităţii (trăsături,motive, conflicte etc.)

11 Proces decizional în psihodiagnoză
Treapta I: identificarea problemei Specificarea evaluărilor şi deciziilor care trebuiesc luate Descrierea informaţiei cerute în acest scop Localizarea informaţiei care există deja la dispoziţe Clarificări şi decizii: ce informaţie lipseşte şi este necesară; când şi cum poate fi obţinută Selectarea instrumentelor ce permit adunarea datelor cerute şi evaluarea lor (validitate, încredere, utilitate, interpretabilitate)

12 proces decizional 2 Treapta II: strângerea datelor
Obţinerea informaţiei cerute prin testare, observare, interviu etc. Înregistrarea, analizarea şi interpretarea informaţiei

13 proces decizional 3 Treapta III: evaluarea Formularea ipotezelor
Realizarea deciziilor sau evaluărilor Alcătuirea raportului asupra deciziilor sau evaluărilor

14 Fenomenologia testării
concept definit de Sygg & Combs, 1959: abilitatea de a câştiga şi apoi a înţelege cadrul intern al altei persoane Singura garanţie că examinatorul va fi capabil să realieze o evaluare psihologică adecvată şi cu sens şi, la nevoie, să găsească o modalitate de a rezolva problema Cerinţă: să fii sensibil şi intuitiv la limbajul verbal şi non-verbal al subiectului (comunicare verbală, comunicare simbolică) Caracteristici invalidante pentru actul de examinare: rigiditate, defensivitate, nesiguranţă, persoane anxiogene şi interpretative, subiecive

15 Principii generale în testarea şi evaluarea psihologică
Realitatea şi existenţa trăsăturilor şi stărilor psihologice Posibilitatea de a cuantifica şi măsura aceste trăsături şi stări psihologice Posibilitatea de a utiliza diferite abordări pentru a măsura acelaşi aspect Evaluările pot furniza răspunsuri la probleme existenţale actuale Evaluările pot surprinde şi indica probleme care cer studiu şi atenţie pe viitor Diferite surse de date pot îmbogăţii şi sunt o parte a procesului de evaluare

16 principii generale ...2 Diferite surse de eroare fac parte constitutivă din procesul de evaluare Tehnicile de măsurare au puncte forte şi puncte slabe Comportamentul prezent poate prezice comportamentul viitor Testarea şi evaluarea pot fi realizate într-o manieră corectă şi lipsită de prejudecăţi Testarea şi evaluarea aduc un beneficiu societăţii

17 Funcţiile psihodiagnozei
Surprindera corectă a trăsăturilor şi capacităţilor psihice individuale, evidenţierea variabilităţii comportamentale intragrupale: psihodiagnoza diferenţială, individualizată Evidenţierea cauzelor care au condus la o anume realitate psihocomportamentală (mai ales în cazul unor destructurări: psihodiag. cauzală Formularea unui prognostic, anticiparea evoluţiei psiho-comportam. A subiectului în anumite condiţii

18 funcţiile psihodiagnozei 2
Utilizarea datelor în consilierea educaţională şi profesională (privind cariera) preum şi în selecţia profesioală Utilizarea în consilierea psihologică şi în psihoterapie Evidenţierea cazurilor de abatere în sens pozitiv / negativ de la graficul dezvoltării normale Evaluarea şi validarea unor programe de învăţare şi formare profesională Formularea unor capacităţi de cunoaştere şi autocunoaştere

19 Normalitatea psihică: repere
Norma statistică Tendinţa centrală Norma socială sancţiunea Norma medicală internarea

20 norma statistică Acordă atenţie asemănării dintre indivizi; este o aborare cantitativă Concepte aplicate: distribuţia regulată a rezultatelor unui grup de oameni în raport de o anume performanţă: “curba lui Gauss” – tendinţa centrală, variabilitate, nivel de performanţă mediu, extreme. În această abordare “normal” semnifică tendinţa centrală. Problematizarea condiţiei de “normal” ca tendinţă medie versus “anomal”.

21 norma statistică 2 Este o abordare aplicabilă mai ales pentru examene care se referă la procese, abilităţi, aptitudini. Exemple de examene psihotehnice: Examene educaţionale: de la intrarea în clasa I, trepte şcolare, integrarea în programe formative; toate au ca obiect nivelul de dezvoltare al unei capacităţi etc. a persoanei comparativ cu performanţele grupului din care face parte. Examen de selecţie: comparativ cu un set de cerinţe de eficienţă. Examene de dezvoltare şi optimizare personală: alegerea carierei, autocunoaştere etc. Urmate de obicei de activitatea de consiliere psihologică, armonizare a cuplului, etc.

22 norma socială: regulă, lege,cu scopul adaptării la cerinţe statuate
Apare conceptul de anormal ca sociopat: cel care iese în afara normei sociale; nu este în mod necesar “slab” ci indezirabil în societatea dată şi ineficient în raport de expectaţiile grupului social. În mod extrem, situaţia în care o societate este stagnantă şi cel care iese din orizonturile “normelor respective” şi care ar putea produce transformări benefice, este considerat indezirabil. Exemple: Examene de expertiză psihologică: din transporturi, pentru carnet de conducere, pentru operatori la înlţime, entru tablouri de comandă complexe, pentru cei ce lucrează cu materiale explozibile etc. Introduc conceptul de “comportamnt de risc”. Examene de expertiză judiciară: pentru detzerminarea gradului de discernământ, a gradului de educabilitate, de tip profiler etc.

23 norma socială 2 Acest tipde examene au o componentă psihotehnică dar şi una clinică. Urmarea pentru subiect: neacreditarea în munca respectivă, sau izolarea de societate (penitenciar), consilierea psihologică sau strategii de psihoterapie

24 norma medicală; central, conceptul de “sănătate psihică” versus conduite distructive
Pericolul unei conduite auto sau heterodistructive: sinucidere, auto-mutilare, conduite haotice, etc Exemene clinice pentru a cunoaşte gradul de deteriorare şi a stabili indicaţiile de tratament, psihoterapie (scopuri, durată, etc.), sau pentru a stabili gradul de revenire în urma unui tratament psihologic şi / sau psihiatric. Centrul de greutate al unui astfel de examen este pe specificul individual al personalităţii; caracter mai puţin standardizat, instrumente care se adresează imaginii de sine, eului, inconştientului (tehnici proiective)

25 norma medicală 2 Azi, este central conceptul de influenţă a dezorganizării psihice asupra somaticului. Aproape orice boală somatică poate fi privită în anumite circumstanţe ca indusă, determinată sau menţinută şi agravată de dezechilibrul psihic.

26 Bibliografie selectivă
H.S.Friedman, Autovindecare şi personalitate. De ce unii rămân sănătoşi iar alţii sunt învinşi de boală, Humanitas, 2002 M. Minulescu, Teoria şi practica psihodiagnozei. Testarea intelectului, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2003 M.Minulescu, Conceptul de normalitate psihică, în “Dimensiunea psihosocială a practicii medicale”, B. Luban-Plozza, B. I. Iamandescu, 2002, Ed. Infomedica