A. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – prezentare generală

Présentation au sujet: "A. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – prezentare generală"— Transcription de la présentation:

1 A. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – prezentare generală
SEMINAR - Rolul judecătorului naţional în aplicarea dreptului comunitar Consiliul Superior al Magistraturii & Ministerul Afacerilor Externe Curtea de Apel Tg. Mureş 28 aprilie 2006 Partea a II-a A. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – prezentare generală B. Recursul prealabil al instanţelor naţionale în faţa Curţii de Justiţie de la Luxemburg

2 A. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene - prezentare generală

3 Curtea de justiţie Componenţă Organizare şi funcţionare
25 judecători (mandat = 6 ani; reînnoire = 3 ani); 9 avocaţi generali; 1 grefier; 1 judecător raportor. Organizare şi funcţionare Regula = şedinţe plenare. Excepţia = Camere în cadrul Curţii. Deliberează valabil numai în prezenţa unui număr impar de judecători. Deliberările Curţii şi ale Camerelor au loc sub forma aşa-numitei „Camere de Consiliu” Preşedintele nu are un vot dominant. Sistemul comunitar nu reproduce instituţia „judecătorului naţional” ori a „judecătorului ad-hoc”. Procedeul „opiniei separate” nu este admis.

4 Competenţa “ratione personae”
Soluţionează litigii între: State membre State membre – instituţii comunitare Instituţii comunitare Particulari, persoane fizice şi juridice, resortisanţi ai statelor membre, cu îndeplinirea anumitor condiţii Particulari – organe/instituţii comunitare

5 Competenţa “ratione materiae”
Misiunea principală a Curţii (art.220 TCE) = interpretarea & aplicarea uniformă a dreptului comunitar! efectuează controlul legalităţii actelor comunitare (recursul în anulare, excepţia de ilegalitate şi recursul în carenţă) interpretează unitar tratatele şi actele comunitare derivate (recursul în interpretare şi în aprecierea validităţii) controlează legalitatea acţiunilor sau omisiunilor statelor membre în raport cu dispoziţiile tratatelor, tranşând litigiile dintre acestea soluţionează acţiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele Comunităţilor sau de agenţii acestora

6 soluţionează litigiile privind raporturile funcţionarilor comunitari cu instituţiile/organele de care depind devine instanţă arbitrală, dacă o clauză compromisorie există în acest sens într-un contract încheiat de una dintre Comunităţi acţionează ca instanţă de recurs de ultim grad în raport cu TPI este o instanţă internaţională, putând tranşa litigii între statele membre, dacă acestea sunt în legătură cu obiectul tratatelor şi dacă între statele litigante a intervenit un compromis dispune de o competenţă consultativă

7 Tribunalul de Primă Instanţă
Componenţă, funcţionare 25 judecători, aleşi pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului lor; Tribunalul nu are în componenţă avocaţi generali; Regula funcţionării Tribunalului = Camere; Excepţia = plen; Cameră specializată: Tribunalul pentru Funcţia Publică. Competenţa: NU JUDECĂ RECURSURI PREALABILE litigiile dintre Comunităţi şi agenţii lor recursurile formulate împotriva unei instituţii a Comunităţilor de către persoane fizice, care se referă la punerea în practică a regulilor de concurenţă aplicabile întreprinderilor recursurile în despăgubire, care urmăresc repararea prejudiciilor provocate de o instituţie comunitară, ca urmare a unui act sau a unei reţineri care face obiectul unui recurs în anulare sau, în lipsă, formulat de acelaşi reclamant şi care ţine de principala competenţă a T.P.I.

8 CJCE / CuEDO CuEDO – CEDO CJCE TCE, cu modificările ulterioare;
dreptul derivat comunitar; judecă cu privire la încălcarea drepturilor (omului) care au caracter comunitar (de exemplu: libera circulaţie a lucrătorilor în statele membre, libera circulaţie a persoanelor, în general, dreptul la acces la documentele instituţiilor comunitare etc.) (cazuri practice Schmidberger (112/00) & Omega (36/02)).

9 Procedura în faţa Curţii de la Luxemburg
Caracteristici: Contradictorie Publică Mixtă (scris şi oral) De tip inchizitorial Gratuită Procedura ordinară: etapa scrisă; etapa orală; etapa deliberărilor – adoptarea hotărârii

10 1. Etapa scrisă Sesizarea Curţii (stat membru, resortisant al unui stat membru, instituţie/organ comunitar, instanţă naţională) Plângerea: se depune la grefier; este obligatorie; trebuie redactată într-una dintre cele 20 de limbi comunitare + irlandeza; se introduce în anumite termene de decădere (1 lună – 5 ani) Termenul de recurs: este înscris în tratate; sunt prevăzute şi termene de distanţă; dacă actul emană de la o instituţie comunitară – termenul se împlineşte la 15 zile de la data publicării actului; nu poate fi suspendat 2. Etapa orală Debutează cu audierea publică a raportului prezentat de judecătorul raportor Preşedintele Camerei deschide dezbaterile – părţile NU au dreptul să pledeze personal (agenţi, avocaţi, consilieri) Avocatul general prezintă concluziile Preşedintele închide dezbaterile – cauza este luată în deliberare 3. Deliberarea şi hotărârea Deliberarea: este secretă; are loc în Camera de Consiliu; nu se admite procedura opiniei separate. Hotărârea: este dată în numele Curţii; se prezintă în şedinţă publică; trebuie semnată de preşedinte, judecătorul raportor, judecătorii care au participat la deliberări, grefier. Minuta hotărârii (parafată) se depune la grefă.

11 Principalele recursuri (acţiuni) în faţa CJCE
Recursul în anulare (art.230 TCE) Recursul în carenţă (art.232 TCE) Recursul în neîndeplinirea obligaţiilor (art.226, 227 TCE) Excepţia de ilegalitate (art.241 TCE) Recursul prealabil (art.234 TCE)

12 Recursul în anulare = posibilitatea pe care o au statele, instituţiile comunitare şi persoanele fizice ori juridice de a ataca în faţa Curţii un act obligatoriu emis de Consiliu sau de Comisie şi de a obţine, în anumite condiţii, desfiinţarea acestuia. = mijloc de control al conformităţii actelor comunitare, un control de legalitate şi urmăreşte desfiinţarea unui act ilegal, nu modificarea lui.

13 Recursul în carenţă = posibilitatea pusă la dispoziţia statelor, a instituţiilor comunitare, precum şi a întreprinderilor sau chiar a particularilor, în anumite situaţii strict limitate, de a ataca în faţa Curţii abstenţiunea ori refuzul Comisiei sau Consiliului de miniştri de a decide în materii în care aceste instituţii comunitare au, prin Tratate, obligaţia de a lua o anumită măsură.

14 Recursul în neîndeplinirea obligaţiilor de către statele membre
= recurs intentat de un stat membru sau de Comisia Europeană împotriva statelor membre ale UE care încalcă dreptul comunitar (prin acţiuni sau omisiuni); Curtea are rolul de a constata încălcarea şi de a aplica sancţiuni pecuniare (penalităţi pe zi întârziere sau o sumă forfetară).

15 Excepţia de ilegalitate
Este o cale indirectă, ce poate fi invocată în cadrul unui recurs în carenţă sau în anulare. Prin intermediul ei se invocă neconformitatea cu dreptul comunitar a unei inacţiuni a unei instituţii (dacă este vorba despre un recurs în carenţă) sau a unui act comunitar adoptat de a instituţii (dacă este invocată în cadrul unui recurs în anulare).

16 B. Recursul prealabil Recursul prealabil în interpretare
Recursul prealabil în aprecierea validităţii

17 „Curtea este competentă să hotărască cu titlu prealabil:
Recursul prealabil Art. 234 TCE: „Curtea este competentă să hotărască cu titlu prealabil: asupra interpretării prezentului Tratat; asupra validităţii şi interpretării actelor luate de instituţiile Comunităţii; asupra interpretării statutelor organismelor create printr-un act al Consiliului, dacă aceste statute o prevăd”. Este o acţiune necontencioasă (mecanism asemănător cu excepţia de neconstituţionalitate din dreptul românesc.)

18 Condiţiile cererii de recurs prealabil
Trebuie să existe un litigiu pendinte în faţa unei jurisdicţii naţionale (indiferent de grad), care să sesizeze Curtea, cerând interpretarea sau aprecierea validităţii actului comunitar în cauză. Este vorba despre un mecanism de cooperare între instanţa de la Luxemburg şi instanţele naţionale, care sunt “judecătorul – regulă/de drept comun” în domeniul dreptului comunitar. Nu există o relaţie ierarhică între cele două jurisdicţii.

19 Procedura recursului Procedura scrisă judecătorul naţional, care deschide un recurs prealabil, suspendă procesul pendinte comunică hotărârea sa Curţii (traduce în toate limbile oficiale şi o publică în JOUE), care o notifică, prin grefier, părţilor în cauză, statelor membre şi Comisiei, precum şi Consiliului, dacă actul în discuţie emană de la acesta (eventual BCE şi, dacă este o problemă de drept relevantă pentru Spaţiul Economic European, statelor AELS: Norvegia, Liechtenstein, Islanda) în termen de două luni de la comunicare, părţile, statele membre, Comisia şi, dacă a fost anunţat, Consiliul au dreptul să depună Curţii memorii sau observaţii scrise Procedura orală (audiere) (opinia avocatului general) (uneori se publică pe site; întotdeauna se publică în Culegerea de jurisprudenţă – Recueil de jurisprudence) deliberarea de către CJCE adoptarea hotărârii (hotărârea se publică pe site, în Recueil de jurisprudence, dispozitivul hotărârii se publică şi în JOUE) (pe site, în ziua respectivă se publică şi un Comunicat de presă)

20 Obiectul procedurii Întrebările adresate de instanţele naţionale privind interpretarea sau validitatea actelor comunitare! (Curtea nu poate fi întrebată cu privire la aplicarea/compatibilitatea actelor normative interne cu dreptul comunitar.)

21 Cine adresează cererea de recurs prealabil
Doar instanţele judecătoreşti din statele membre (nu părţile). Cerinţe pentru noţiunea de instanţă: Organ stabilit prin lege Caracter permanent Jurisdicţie obligatorie Procedură contradictorie Aplicarea dreptului Independentă Întrebarea trebuie să apară în exercitarea funcţiei judiciare

22 Obiectul recursului prealabil
Tratatele (doar chestiuni de interpretare) Actele tuturor instituţiilor şi ale BCE (validitate în raport cu tratatele şi interpretare ) Statutele organelor înfiinţate prin act al Consiliului (validitate în raport cu tratatele şi interpretare )

23 Recursul prealabil în interpretare

24 Cine poate adresa întrebarea prealabilă în recursul în interpretare?
Anumite instanţe pot introduce recursul prealabil, dacă se consideră că răspunsul CJCE este necesar adoptării deciziei naţionale. Alte instanţe trebuie să introducă recursul prealabil, atunci când o asemenea întrebare apare în cadrul unei instanţe ale cărei decizii nu sunt, potrivit, legii interne, supuse unei căi de atac.

25 Caracterul facultativ al cererii – când poate o instanţă naţională să introducă recurs în interpretare? Când se ridică o problemă de drept comunitar Când o decizie cu privire la această problemă este necesară, din punctul de vedere al instanţei naţionale: Când determină în mod substanţial soluţia pe fond Când nu există o hotărâre anterioară a CJCE pe problema în cauză.

26 Caracterul obligatoriu al cererii – când trebuie o instanţă naţională să introducă recurs în interpretare? Când se ridică o problemă de drept comunitar Când o decizie cu privire la această problemă este necesară, din punctul de vedere al instanţei naţionale: Când determină în mod substanţial soluţia pe fond Când nu există o hotărâre anterioară a CJCE pe problema în cauză. Când decizia sa nu poate fi obiectul unei căi de atac ordinare Excepţii posibile: Întrebarea este nerelevantă Există o hotărâre anterioară a CJCE (pe o problemă identică de drept material) sau răspunsul poate fi dedus dintr-o hotărâre anterioară a CJCE Răspunsul este evident (teoria actului clar)

27 Teoria actului clar (hotărârea Cilfit, 283/81)
Introducerea recursului în interpretare nu este obligatorie dacă nu există nici o îndoială rezonabilă cu privire la răspuns Instanţa naţională trebuie să verifice că răspunsul este evident pentru toate instanţele (inclusiv CJCE) în toate statele membre şi în toate versiunile lingvistice Întrebarea trebuie pusă în contextul dreptului comunitar şi nu al dreptului intern!

28 Recursul prealabil în aprecierea validităţii

29 Caracterul obligatoriu al recursului în aprecierea validităţii
Când o instanţă naţională crede că o regulă comunitară este neconformă cu dreptul comunitar, recursul este întotdeauna obligatoriu Motive de neconformitate: Tratatul nu prevede nimic cu privire la aceste motive Jurisprudenţa CJCE prevede aceleaşi motive ca pentru recursul în anulare (art.230): lipsa de competenţă, încălcarea unei cerinţe procedurale esenţiale, încălcarea unei dispoziţii, deturnarea de putere de către instituţii Exemplu relevant: hotărârea CJCE Hoffmann-Laroche, 107/76

30 Instanţa naţională nu poate declara actul comunitar invalid, ci:
Poate suspenda aplicarea sa dacă: Are dubii serioase cu privire la conformitatea actului comunitar Există urgenţă în sensul evitării unui prejudiciu ireparabil Instanţa naţională ia în considerare interesul comunitar Introduce un recurs prealabil în aprecierea validităţii

31 Drepturi şi obligaţii Instanţa naţională CJCE Părţi

32 A. Drepturile şi obligaţiile judecătorului naţional
Recursul prealabil este un dialog între judecători Judecătorul naţional se bucură de autonomie cu privire la faptul dacă recurge sau nu la ajutorul CJCE Părţile nu au dreptul de a impune un recurs prealabil Recursul nu trebuie să îndeplinească vreo formalitate specială Trebuie să fie bine argumentat Tratatele nu precizează nimic cu privire la etapa procedurală în care trebuie introdus recursul CJCE preferă să fie introdus recursul prealabil: Când s-a încheiat procedura contradictorie Când faptele şi dreptul naţional aplicabil sunt clarificate

33 B. Drepturile şi obligaţiile CJCE
În principiu, trebuie să răspundă tuturor întrebărilor şi doar întrebărilor puse Nu trebuie să se pronunţe cu privire la faptele speţei Are unele prerogative în ceea ce priveşte întrebarea pusă: o poate reformula o poate completa poate răspunde parţial poate transforma întrebarea privind interpretarea într-una de validitate Inadmisibilitatea recursului: Nu există baze faptice sau legale suficiente Întrebările puse sunt în mod evident nerelevante Recursul solicită o opinie consultativă cu privire la o problemă generală sau ipotetică Abuz de procedură Nu există o dispută reală pendinte

34 C. Drepturile şi obligaţiile părţilor
Nu pot introduce ele recursul la CJCE şi nu îl pot forţa pe judecătorul naţional să facă acest lucru Totuşi: Pot fi ascultate de instanţa naţională Pot depune observaţii scrise sau orale în faţa CJCE

35 Efectele răspunsului CJCE
Suspendarea procedurii la nivel naţional; judecătorul naţional are dreptul să aprecieze dacă este cazul să adopte măsuri conservatorii (mai ales în situaţia recursului prealabil în aprecierea validităţii) Răspunsul CJCE nu este un aviz/o opinie, ci ia forma unei hotărâri Instanţa naţională este legată de interpretarea dată Hotărârea CJCE este obligatorie şi pentru alte instanţe naţionale, în faţa cărora se ridică aceeaşi problemă În principiu, efectele sunt ex tunc; totuşi, CJCE îşi permite dreptul de a limita efectele hotărârii sale atunci când se aplică pentru trecut (principiul securităţii juridice)

36 Art.35 Titlul VI (Dispoziţii privind Cooperarea judiciară şi poliţienească în materie penală) TUE şi art.68 Titlul IV (Vize, azil, imigrare şi alte politici legate de libera circulaţie a persoanelor) TCE – cazuri speciale de recurs prealabil Art.68 TCE Doar curţile supreme pot introduce recurs În orice caz, CJCE nu are competenţă cu privire la: menţinerea unei legi sau ordonanţe şi la salvgardarea siguranţei interne. Art.35 TUE (Pilonul III) Este necesară o declaraţie prealabilă a statului membru În domeniul cooperării judiciare şi poliţieneşti în materie penală: Danemarca, Marea Britanie şi Irlanda nu au acceptat competenţa CJCE; Spania şi-a rezervat dreptul de a întreba curtea supremă; Finlanda, Grecia, Portugalia şi Suedia permit tuturor curţilor să introducă recurs, dar nu obligă curtea supremă să facă acest lucru Celelalte state membre au preluat în întregime sistemul art.234 TCE

37 Structura hotărârii CJCE
Din punctul de vedere al structurii, hotărârea CJCE în recursul prealabil în interpretare are trei părţi: prima reaminteşte în ce condiţii judecătorul naţional a decis să întrebe Curtea şi reproduce textul întrebărilor formulate (le poate reformula, completa, extinde etc.); a doua parte este consacrată examinării acestor întrebări şi expunerii motivelor care justifică răspunsul Curţii, iar ultima parte, care constituie dispozitivul, reia concluziile la care a ajuns Curtea cu ocazia examinării făcute. Dispozitivul hotărârii nu începe cu formula: „La Cour déclare et arrête”, ci cu „La Cour, statuant sur les questions à elles soumise par …. dit pour droit …”, ceea ce readuce în atenţie faptul că, prin intermediul acestor hotărâri, Curtea dă interpretarea dreptului comunitar, interpretare care constituie izvor de drept, fiind obligatorie pentru toate instituţiile/organele comunitare şi pentru statele membre (autoritate de lucru interpretat).

38 CONCLUZII Reiese cu claritate că regula conform căreia rolul principal al CJCE este de a oferi interpretarea (obligatorie) dreptului comunitar lato sensu, fiind sigura autoritate competentă în acest sens, din perspectiva asigurării unei aplicări uniforme în toate statele membre a dreptului comunitar. Pe de altă parte, se remarcă importanţa rolului judecătorului naţional şi, în acelaşi timp, responsabilitatea deosebită a acestuia, având în vedere că, potrivit, jurisprudenţei Curţii (CJCE, Simmenthal, 106/77), „judecătorul naţional, însărcinat cu aplicarea, în cadrul competenţei sale, a dispoziţiilor dreptului comunitar, are obligaţia de a asigura efectul deplin al acestor norme, lăsând neaplicată, la nevoie, din propria sa autoritate, orice dispoziţie contrară legislaţiei naţionale, chiar ulterioară, fără a trebui să ceară sau să aştepte eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin alt procedeu constituţional.”

39 Informaţii utile Cererea de recurs prealabil adresată Curţii de instanţa naţională se va trimite prin scrisoare recomandată Se va pune la dispoziţie şi o copie a dosarului cauzei Întrebările prealabile trebuie să fie formulate concis, simplu, clar, fără elemente superflue şi argumentat; se recomandă a nu se depăşi 10 pagini

40 Structura cererii de recurs prealabil – recomandări ale CJCE:
scurt rezumat al obiectului litigiului şi faptele relevante menţionarea dispoziţiilor naţionale aplicabile şi jurisprudenţa naţională relevantă (cu referinţe exacte: MO, adresă site) identificarea posibilelor dispoziţii comunitare relevante explicarea motivelor care au condus la îndoieli cu privire la interpretarea anumitor norme comunitare şi legătura dintre acestea şi legislaţia naţională aplicabilă în cauză eventual, un rezumat al principalelor argumente relevante ale părţilor în litigiul naţional eventual, succint, punctul de vedere al instanţei naţionale cu privire la răspuns întrebările prealabile propriu-zise trebuie să figureze într-o parte distinctă a cererii, clar identificată (la început sau la sfârşit); ele nu trebuie să cuprindă motivele cererii, dar să descrie contextul, necesar pentru o apreciere adecvată de către CJCE

41 Procedura recursului prealabil în faţa CJCE este gratuită; CJCE nu statuează cu privire la cheltuieli în litigiul principal, ci judecătorul naţional Adresa CJCE (Grefa): L-2925, Luxemburg, tel

42 Vă mulţumesc!