Profesii din sfera TIC Valeriu Cabac, doctor în tiine fizico-matematice, profesor universitar.

Présentation au sujet: "Profesii din sfera TIC Valeriu Cabac, doctor în tiine fizico-matematice, profesor universitar."— Transcription de la présentation:

1 Profesii din sfera TIC Valeriu Cabac, doctor în tiine fizico-matematice, profesor universitar

2 Universitatea de Stat „ М. В. Ломоносов ” 1967

3 Calculatorul „ Урал -14” Calculatorul „ Урал -14” Fragment de cod hexazecimal Cartel ă pentru introducerea informaiei în calculator

4 Rezultatul calculelor

5 Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din B ă li Maina electronic ă de calcul „ Пром i нь ”, anul 1972

6 Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din B ă li Calculatorul personal „ Электроника 85”, 1985

7 Jocul Bachet

8 Câte rîuri în Republica Moldova au lungimea >100 km? Nistru – 1352 km Prut – 953 km R ă ut – 286 km Cogâlnic – 243 km Bîc – 155 km Botna – 152 km Ialpug – 142 km Ichel – 101 km

9 Rîul Nistru Rîul Nistru

10 Poluarea Nistrului În anii ‘80 a secolului trecut apele b ă trânului Nistru au fost de câteva ori poluate cu diferite deşeuri de la uzinele chimice. Drept consecinţ ă a fost stopat ă temporar aprovizionarea cu ap ă a unor aşa oraşe mari cum ar fi: Odesa, Tiraspol, Tighina, Chişin ă u, B ă lţi ş.a. Vom construi un model matematic, ce descrie astfel de situaţii.

11 Poluarea rîului În rezultatul unui accident la o uzin ă chimic ă şi ai scurgerii în râu a deşeurilor de producţie în el, a crescut brusc concentrarea elementelor nocive. Se cere de stabilit care va fi gradul de poluare a râului peste 2, 3, 4 ş. a. m. d. zile dup ă accident şi peste cât timp apa râului devine potabil ă. Observ ă m c ă în problema (mai precis situaţia practic ă ) descris ă este clar ce trebuie de aflat, îns ă nu exist ă date suficiente pentru obţinerea rezultatului. Cu ce începem rezolvarea problemei?

12 Poluarea rîului Observ ă ri, m ă sur ă ri, acumulare de date M ă sur ă rile f ă cute au ar ă tat c ă viteza fluxului de ap ă în râu este destul de mare. Deci putem face presupunerea c ă impurit ă ţile chimice vor fi sp ă late şi transportate în direcţia scurgerii râului, adic ă, cu timpul, concentrarea elementelor d ă un ă toare se va micşora. Ca s ă verific ă m aceast ă presupunere, m ă sur ă m gradul de concentrare al elementelor d ă un ă toare în ziua accidentului, apoi exact peste 24 ore.

13 Poluarea rîului Fie c ă în ziua accidentului concentrarea elementelor d ă un ă toare s-a dovedit a fi egal ă cu C1, iar peste 24 de ore aceast ă concentrare s-a dovedit a fi egal ă cu C2. Raportul C1 / C2=K ne arat ă de câte ori se micşoreaz ă gradul de poluare a apei într-o zi.

14 Poluarea rîului De la specialiştii staţiei sanitar- epidemiologice afl ă m care este concentrarea limit ă admisibil ă a elementelor nocive în râu. Not ă m aceast ă concentrare prin CL. Sensul acestui num ă r const ă în urm ă toarele: cât concentrarea elementelor d ă un ă toare r ă mîne mai mic ă ca CL apa din râu poate fi utilizat ă pentru alimentarea oraşului.

15 Poluarea rîului Vom nota gradul de concentrare a elementelor d ă un ă toare peste N zile dup ă accident prin Cn. Deoarece într-o zi gradul de poluare al apei se micşoreaz ă de K ori, atunci se poate rescrie urm ă toarea dependenţ ă între Cn, Cn+1 şi K: Cn / Cn+1 = K sau Cn+1 = Cn / K. Aceast ă ecuaţie şi reprezint ă modelul matemtic al problemei.

16 Poluarea rîului Pentru a r ă spunde la întreb ă rile formulate (care va fi gradul de poluare a râului peste 2, 3, 4 ş. a. m. d. zile dup ă accident şi peste cât timp apa rîului poate fi folosit ă pentru alimentarea oraşului cu ap ă ) vom elabora algoritmul de rezolvare a problemei. Este evident c ă algoritmul trebuie s ă conţin ă un ciclu "Cât" cu condiţia Cn>CL. Aducem textul algoritmului:

17 Poluarea rîului real C1, CN, CL, K alg poluare date C1, CL, K scop gradul de poluare peste 2, 3, 4,..., zile înc înt N ex "introduceţi C1, CL, K" in C1, CL, K N:=1; CN:=C1 îc cât CN>CL CN:=CN/K N:=N+1 ex lin,"Num ă rul zilei - ",N ex lin,"Concentrarea - ",CN sc fin

18 Etapele construirii modelului

19 Prognoze Cu 35 de ani în urm ă, adic ă în anul 1980, într-o publicaie tiinific ă serioas ă a fost publicat ă o prognoz ă : care vor fi cele mai întrebate/populare profesii la începutul secolului XXI? Se afirma c ă la începutul sec. XXI fiecare al cincilea p ă mântean va fi programator!!!

20 Situaia actual ă Specialitii, preg ă tii în ă rile CSI ca programatori sunt i azi bine cotai pe arena internaional ă. Întîetatea trece treptat la specialitii preg ă tii în universit ă ile din India

21 Cum poi deveni specialist? Pentru a deveni un bun specialist în domeniul TIC sunt necesare trei lucruri: s ă cunoti bine matematica s ă vorbeti liber în limba englez ă i înc ă într-o limb ă de circulaie internaional ă (de exemplu, franceza) s ă munceti mult/s ă doreti Doctoratul în informatic ă în Frana

22 Cum poi deveni specialist? Sunt necesare studii universitare de licen ă la o specialitate informatic ă. Aceste studii dau o preg ă tire general ă Apoi trebuie de ales o specializare i de continuat studiile la ciclul II, studii de masterat Dar i acesta nu-i totul

23 Cum poi deveni specialist? Este bine de absolvit cursuri specializate propuse de diverse companii, de exemplu, Cisco Dup ă aceasta trebuie de angajat în Republica Moldova i de activat trei ani În continuare, cei care caut ă bani „lungi” pot participa la proiecte i pleca în alt ă ar ă

24 Cum poi deveni specialist? Universitatea, la care vei face studiile, aproape c ă nu are importan ă Azi cele mai prestigioase universit ă i din întreaga lume propun cursuri la distan ă – MOOC (Massive Open Online Courses) f ă r ă plat ă. Plata este necesar ă numai pentru certificatul de absolvire al cursului

25

26 Specialit ă i din domeniul TIC Azi în lume în domeniul TIC exist ă peste 200 de profesii. Un programator bun îi poate recupera banii cheltuii pentru studii în 6 luni

27 Specialit ă i din domeniul TIC Administrator de sistem ◦ Administrator de sistem Windows ◦ Administrator de sistem Unix Ingineri specializai ◦ Inginer Cisco (reele) ◦ Inginer VoIP (Voice over IP) – telefonie cu voce ◦ Inginer programator al strungurilor cu comand ă numeric ă

28 Specialit ă i din domeniul TIC Codificator HTML – transform ă rezultatul activit ă ii designer-ului (de exemplu, o imagine simpatic ă ) în cod HTML (limbaj de marcare) Programator PHP – se ocup ă, de regul ă cu elaborarea siturilor Programator Java (limbajul treptat îi pierde popularitatea)

29 Specialit ă i din domeniul TIC Programator C ++ – elaboreaz ă programe de sistem i programe sub Windows Programator C ++ sub UNIX/LINUX Programator C# - elaboreaz ă programe sub Windows Programator.NET – programe sub Windows, care pot fi programe client sau programe server

30 Specialit ă i din domeniul TIC Programator SQL – elaboreaz ă programe în limbajul SQL destinat bazelor de date Programator Flash – specialitatea treptat dispare Programator Pyton - elaboreaz ă aplicaii Web

31 Specialit ă i din domeniul TIC Programatori specializai ◦ Programator 1C (program de contabilitate) ◦ Programator ORACLE (aplicaii pentru lucrul cu baze de date ORACLE) ◦ Administrator SGBD ORACLE Inginer QA (Quality Assurance) – specialist în testarea programelor Web designer – creeaz ă designul paginii Web

32 Specialit ă i din domeniul TIC Specialist în suport tehnic – cunoate bine un program sau un serviciu Web. St ă la telefon i r ă spunde la întreb ă rile angajailor unor companii mari Optimizator SEO (Search Engine Optimization) – specialist care se ocup ă cu optimizarea paginilor Web cu scopul de a m ă ri popularitatea lor în Internet

33 Specialit ă i din domeniul TIC Administrator de sit – menine funcionalitatea unui sit concret Inginer în securitatea informaiei Inginer în sisteme de proiectare automat ă Content manager – redactor de situri, este responsabil de „umplerea” cu informaie a siturilor

34 Specialit ă i din domeniul TIC Analiti – specialiti în preg ă tirea i planificarea elabor ă rii programelor ◦ Analist de sistem – este un mediator între utilizator i programator ◦ Business-analist – se ocup ă cu studierea, analiza i optimizarea (cu ajutorul TIC) a proceselor de business/de producie în companii mari Administrator de reea

35 Specialit ă i din domeniul TIC Manager de proiect – responsabil de activitatea unei echipe de programatori

36

37 LLL – Long Life Learning Azi nimeni nu lucreaz ă toat ă viaa dup ă una i aceeai specialitate. Universitatea v ă poate ajuta s ă formai un fundament pentru viitoarele specialit ă i, v ă poate înv ă a s ă judecai, v ă poate înv ă a s ă lucrai cu cunotinele. Însuirea noilor specialit ă i, reînv ă area se va produce pe parcursul întregii viei

38 Topul mondial al specialit ă ilor TIC 1. Programare/elaborarea aplicaiilor 2. Suport tehnic 3. Specialist în reele 4. Dispozitive mobile 5. Managementul proiectelor 6. Administrarea bazelor de date 7. Securitatea informaiei 8. Business analist

39 Topul celor mai dificile specialit ă i TIC Specialit ă ile TIC, care sunt cele mai dificile i, respectiv, cele mai bine pl ă tite (salariile cu 6 cifre) 1. Expert în securitatea informaiei 2. Business-analist 3. Programare i dirijarea proiectelor pentru dispozitive mobile

40 Direcii în care pot ap ă rea specialit ă i TIC noi Lingvistica computaional ă i inteligena artificial ă Roboto-tehnica Proiectare 3D Realitatea virtual ă Tehnologii cloud TIC în înv ăă mânt Bioinformatica i TIC în medicin ă

41 Instituii de înv ăă mânt din Moldova cu specialit ă i TIC Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Tehnic ă din Moldova Universitatea de Stat „Alecu Russo” din B ă li Universitatea de Stat din Tiraspol Universitatea de Transporturi, Informatic ă i Comunicaii din Chiin ă u

42 Studii peste hotare Recomand, în primul rând, Federaia Rus ă, în special, pentru cei, care doresc s ă devin ă programatori buni Din universit ă ile româneti: Universitatea „Al. I. Cuza” din Iai, Universitatea „Babe-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnic ă din Timioara

43 Posibilit ă i de lucru peste hotare Germania, Canada, Australia sunt ă rile în care exist ă programe speciale de atragere a specialitilor din domeniul TIC Absolvenii USARB lucreaz ă în domeniul TIC în Republica Moldova, Federaia Rus ă, Ucraina, Germania,Israel, Olanda, Canada

44 Profesia de profesor TIC Toat ă specialit ă ile enumerate în prezentare nu ar costa nici o para, dac ă nu ar exista cadre didactice în domeniul informaticii i tehnologiilor informaionale Personal, nu cunosc o profesie mai interesant ă, care te ine mereu în form ă i tân ă r ca profesia de profesor de informatic ă.

45 Anul 2030 S ă încerc ă m s ă ne închipuim lumea în anul 2030 Posibil, pentru muli oameni acea lume arat ă tentant, ispititor. i acesta deoarece fiecare din noi crede c ă lumea din 2030 se va deosebi de lumea de azi datorit ă progresului.

46 Progresul Progresul poate fi orizontal i vertical Progresul orizontal const ă în dezvoltarea ideilor existente. Altfel spus, progresul orizontal const ă în „copierea” de c ă tre ă rile în dezvoltare a ceea ce au reuit ă rile dezvoltate.

47 Progresul Progresul vertical const ă în crearea a ceva nou, a ceea ce nu a existat pân ă azi: o tehnologie nou ă, o metod ă nou ă de producere (startup) Exemplu: progres orizontal – producerea în mas ă a telefoanelor mobile. Progres vertical – crearea smartfonului

48 Progresul vertical Progresul vertical este dificil de prognozat, deoarece trebuie s ă ne închipuim ceva ce înc ă nu exist ă în natur ă. A prognoza progresul vertical se poate numai dac ă ne vom uita la prezent cu ali ochi, din alt punct de vedere i în mod critic

49 Monopolul: un r ă u sau un bine? Monopolul se asociaz ă, de regul ă, cu companii care, utilizând metode ilegale, înl ă tur ă concurenii. Monopolistul poate ridica preul (totuna o s ă cump ă rai – altcineva nu produce), poate produce necalitativ (totuna o s ă cump ă rai – mai bun nu o s ă g ă sii)

50 Monopolul: un r ă u sau un bine? Azi anume monopolurile contribuie la progres i inovaii. Dac ă suntei monopolist, aceasta înseamn ă c ă facei ceva cu mult mai bine ca alii. Exemplu: compania Google este, de fapt, un monopolist în domeniul motoarelor de c ă utare, deoarece calitatea (relevana) c ă ut ă rii este net superioar ă altor motoare de c ă utare

51 Monopolul: un r ă u sau un bine? Pentru ca o companie s ă poat ă concura pe piaa motoarelor de c ă utare, ea trebuie s ă dep ă easc ă calitatea serviciilor oferite de Google. De la aceasta ar avea de câtigat toi utilizatorii. Prin urmare, monopolul este un bine

52 i principalul Lumea este plin ă de secrete. Dar ele pot fi descoperite numai de cei care sunt capabili s ă gândeasc ă nestandard. V ă doresc s ă g ă sii în via ă ideea care va permite s ă realizai un progres vertical!

53 Mulumesc pentru atenie! viccabac@gmail.com