Analiza de discurs în social media Lect.univ.dr. Delia Oprea Facultatea Transfrontalier ă, Universitatea „Dun ă rea de Jos”, Galaţi.

Présentation au sujet: "Analiza de discurs în social media Lect.univ.dr. Delia Oprea Facultatea Transfrontalier ă, Universitatea „Dun ă rea de Jos”, Galaţi."— Transcription de la présentation:

1 Analiza de discurs în social media Lect.univ.dr. Delia Oprea Facultatea Transfrontalier ă, Universitatea „Dun ă rea de Jos”, Galaţi

2 Aspecte discutate  PREMIZE  Text, limbaj, comunicare în social media, context social offline şi online  Paradigme ale comunic ă rii publice extinse în reţele de socializare  Social media = forme noi de discurs, utilizatori noi, tehno-semne  Conţinut în reţelele sociale = modificat în permanenţ ă de utilizatori  Modalit ă ţi de abordare a analizei de discurs în online  Natura tehno-discursiv ă a discursului  Discursul nativ online  Discurs = Ecosistem digital (Paveau, 2012)

3 Contextualizare / terminologie /  Discursul nativ online = expresie calchiat ă din englezescul web native, reprezentând orice discurs produs online, adic ă într-un ecosistem (Paveau, 2015:3) digital conectat la internet.  Perspectiv ă integrativ ă  Practici discursive = noi metode de analiz ă a discursului  Analiz ă de discurs = tehnologie discursiv ă (Paveau 2012/2015)  Nu exist ă intra- si extralingvistic, ci un continuum  Viziune post-dualista

4 Elemente de tehno-discurs  Tehno-cuvinte  # diez = hashtag?  Like, share, follow = tehno-semen sau cuvinte-indicaţii  Enunţurile produse în mediile conectate la o reţea internet sunt de fapt tehnologii discursive cu o natur ă compozit ă.  Investigabilitatea lor şi corelarea cu contextul nu ar mai fi posibile, dac ă le-am « extrage » din contextul digital c ă ruia îi aparţine şi pe care îl reprezint ă în toate manifest ă rile lui.

5 Lumea « real ă » şi « virtual ă » ->> nu separate, Viaţ ă profesional ă + viaţ ă personal ă (p ă rţi ale vieţii noastre, ce nu pot fi disociate total) ->>un continuum. Tehnologia nu mai este doar un suport (aşa cum sunt hârtia pentru scris, canalul TV pentru discursul televizat sau undele sonore pentru discursul radio), este parte din procesul de producere, are o formă anume şi este interpretată prin intermediul opţiunilor digitale pe care le oferă internetul.

6 Integralitatea datelor / informaţiilor  Patru tr ă s ă turi tehno-discursive  ( 1) delinearizarea (hypertext, hashtag, tag)  (2) dezvoltarea sau extinderea (comment, sharecu comment sau nu)  (3) tehnogeneritatea – genuri de discurs  (4) plurisemiotica (simboluri, gif-uri) Dimensiunea tehnologic ă scoate limbajul din puritatea sa verbal ă şi din autonomia sa faţ ă de tehnic ă.

7 Concluzii  Frontiera dintre produc ă torul comunic ă rii /conţinutului şi utilizatorul ei /lui se şterge sau se diminueaz ă ca vizibilitate/ claritate; scriitorul ->> scrii-lector;  Funcţii interschimbate şi asumate nu pe rând, ci chiar în acelaşi timp ->> agent hibrid (expresia îi aparţine lui Marie-Anne Paveau, 2012) care modific ă în mod continuu conţinuturile existente, le completeaz ă cu diverse forme de exprimare – like, love, mirare, dezam ă gire etc.;  Tehnologia nu este doar suport: hashtagur-ile devin, de exemplu, în reţelele de socializare elemente de conexiune între post ă rile care au tratat aceleaşi subiecte;  Fiecare internaut poate s ă modifice în multiple direcţii : like, share, love, comment, share cu comment;  În reţelele de socializare, mai mult decât în orice alte medii discursive, nu exist ă un enunţ în sine, care ar putea s ă fie extras şi analizat în sine. Eenunţul decontextualizat ->> non-sens teoretic şi metodologic pentru c ă nu corespunde realit ă ţii unui enunţ produs sau interpretat în realitatea schimburilor sociodigitale.

8 Bibliografie  Bruns A., 2007, « Produsage: A Working Definition », http://produsage.org/node/9.  Oprea, D. (2018). « Tipologia textelor jurnalistice în presa româneasc ă actual ă », Iaşi, Editura Institutul European, 2018.  Maingueneau D., (2013). « Genre de discours et Web : existe-t-il des genres Web ? », dans Barats C. (dir.), Manuel d’analyse du web, Paris, Armand Colin, 74-93.  Paveau M.-A., (2012). « L'intégrité des corpus natifs en ligne », Cahiers de praxématique [En ligne], 59 | 2012, document 3, mis en ligne le 01 janvier 2015, consulté le 20 mai 2019. URL : http://journals.openedition.org/praxematique/3359.http://journals.openedition.org/praxematique/3359  Paveau M.-A., (2013). « Genre de discours et technologie discursive », Pratiques, 157- 158, 7-30.  Vitali Rosati M., (2012). « Une éthique appliquée ? », Éthique publique 14-2, http://ethiquepublique.revues.org/995, consultat pe 20.05.2019. http://ethiquepublique.revues.org/995