La présentation est en train de télécharger. S'il vous plaît, attendez

La présentation est en train de télécharger. S'il vous plaît, attendez

Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj.

Présentations similaires


Présentation au sujet: "Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj."— Transcription de la présentation:

1 Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală Facultatea de Litere, UBB Cluj

2 Cuprins 1. Alegerea temei 2. Bibliografia 3. Excursul bibliografic 4. Cum cităm? 5. Exemplele 6. Cum preluăm ideile altora ? 7. Cum evităm plagiatul ? 8. Delimitarea şi descrierea corpusului (fixarea domeniului de aplicaţie) 9. Redactarea textului 10. Prezentarea orală Bibliografie

3 1. Alegerea temei pertinenţa ei, justificare pertinenţa ei, justificare

4 2. Bibliografia Constituirea bibliografiei – fişierele tematice ale bibliotecilor; motoare de căutare Constituirea bibliografiei – fişierele tematice ale bibliotecilor; motoare de căutare Problema e deja studiată? Problema e deja studiată? Redactarea bibliografiei: Redactarea bibliografiei: -stil general adoptat; -evitarea fonturilor fanteziste (v. Pouliot, K. (2006), Présentation des références, des citations et des notions bibliographiques, consulté le 25 nov. 2009)

5 2. Bibliografia Volum (carte) Volum (carte) MARCHON, Maurice N. (1994). Prévoir léconomie pour mieux gérer : Analyse de la conjoncture canadienne dans un contexte international, Montréal, Québec Amérique, coll. Presses HEC, 339 p. MARCHON, Maurice N. (1994). Prévoir léconomie pour mieux gérer : Analyse de la conjoncture canadienne dans un contexte international, Montréal, Québec Amérique, coll. Presses HEC, 339 p. LOILIER, Thomas et Albéric TELLIER10 (1999). Gestion de l'innovation : Décider, mettre en oeuvre, diffuser, Caen, Management et société, coll. Les essentiels de la gestion, 214 p. LOILIER, Thomas et Albéric TELLIER10 (1999). Gestion de l'innovation : Décider, mettre en oeuvre, diffuser, Caen, Management et société, coll. Les essentiels de la gestion, 214 p.

6 2. Bibliografia Articol revistă Articol revistă AYAYI, Ayi (2002). « Les particularités du marché du capital de risque », Gestion, vol. 26, no 4 (hiver), p

7 2. Bibliografia Referirea la un volum tradus Referirea la un volum tradus PARKIN, Michael, Robin BADE et Benoît CARMICHAEL (2000). Introduction à la macroéconomie moderne, 2e éd. (version française de Macroeconomics – Canada in the global invironment, 1997, 3e éd., PARKIN, Michael et Robin BADE, trad. par Geneviève Boury et Suzanne Geoffrion), Montréal, ERPI, 577 p.

8 2. Bibliografia Doi sau mai mulţi autori Doi sau mai mulţi autori GUFFEY, Mary Ellen, Kathleen RHODES et Patricia ROGIN11 (1996). Business communication. Process and Product, Scarborough, Nelson Canada, 601 p. GUFFEY, Mary Ellen, Kathleen RHODES et Patricia ROGIN11 (1996). Business communication. Process and Product, Scarborough, Nelson Canada, 601 p. BOURHIS, Anne, Alain GOSSELIN, Michel TREMBLAY et Thierry WILS (2000). Gestion des ressources humaines - Mises en situation et cas, Montréal, Éditions du renouveau pédagogique Inc., 236 p. BOURHIS, Anne, Alain GOSSELIN, Michel TREMBLAY et Thierry WILS (2000). Gestion des ressources humaines - Mises en situation et cas, Montréal, Éditions du renouveau pédagogique Inc., 236 p. COLBERT, François, Alain D'ASTOUS et Marie-Agnès PARMENTIER (2005). « La commandite des arts et de la culture par le secteur privé par opposition au secteur public : qu'en pensent les consommateurs? », Gestion, vol. 30, no 2 (été), p COLBERT, François, Alain D'ASTOUS et Marie-Agnès PARMENTIER (2005). « La commandite des arts et de la culture par le secteur privé par opposition au secteur public : qu'en pensent les consommateurs? », Gestion, vol. 30, no 2 (été), p

9 2. Bibliografia Doi sau mai mulţi coordonatori de volum/revistă Doi sau mai mulţi coordonatori de volum/revistă BYRAM, Michael et Peter GRUNDY (dir.) (2003). Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and Education, 105 p. BYRAM, Michael et Peter GRUNDY (dir.) (2003). Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and Education, 105 p. BOCH, Françoise et Francis GROSSMANN (dir.) (2001). « Apprendre à citer le discours dautrui », Revue de linguistique et de didactique des langues, no 24 (décembre), Grenoble, Université Stendhal, 181 p. BOCH, Françoise et Francis GROSSMANN (dir.) (2001). « Apprendre à citer le discours dautrui », Revue de linguistique et de didactique des langues, no 24 (décembre), Grenoble, Université Stendhal, 181 p.

10 2. Bibliografia Text (articol/studiu) în volum colectiv Text (articol/studiu) în volum colectiv HAREL-GIASSON, Francine (1990). « Femmes gestionnaires – Lactrice et lorganisation » dans lIndividu dans lorganisation : Les Dimensions oubliées, Jean-François Chanlat (dir.), Québec, Presses de lUniversité Laval et Eska, coll. Sciences de ladministration, p HAREL-GIASSON, Francine (1990). « Femmes gestionnaires – Lactrice et lorganisation » dans lIndividu dans lorganisation : Les Dimensions oubliées, Jean-François Chanlat (dir.), Québec, Presses de lUniversité Laval et Eska, coll. Sciences de ladministration, p HOLTZER, Gisèle (2003). « Learning Culture by Communicating : Native-Non-Native Speaker Telephone Interactions », dans Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Michael Byram et Peter Grundy (dir.), Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and Education, p HOLTZER, Gisèle (2003). « Learning Culture by Communicating : Native-Non-Native Speaker Telephone Interactions », dans Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Michael Byram et Peter Grundy (dir.), Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and Education, p

11 2. Bibliografia Referirea la o lucrare de licenţă, master, doctorat Referirea la o lucrare de licenţă, master, doctorat GUÈVREMONT, Amélie (2004). L'impact des caractéristiques des politiques d´échange et de remboursement des détaillants sur les réactions des consommateurs, mémoire de maîtrise, Montréal, HEC Montréal12, 128 p. GUÈVREMONT, Amélie (2004). L'impact des caractéristiques des politiques d´échange et de remboursement des détaillants sur les réactions des consommateurs, mémoire de maîtrise, Montréal, HEC Montréal12, 128 p. SIMON, Laurent (2002). Le management en univers ludique : Jouer et travailler chez Ubi Soft, une entreprise de multimédia à Montréal ( ), thèse de doctorat, Montréal, École des hautes études commerciales, 459 p. SIMON, Laurent (2002). Le management en univers ludique : Jouer et travailler chez Ubi Soft, une entreprise de multimédia à Montréal ( ), thèse de doctorat, Montréal, École des hautes études commerciales, 459 p. 2. Bibliografia

12 3. Excursul bibliografic Sinteza opiniilor din domeniu + punctul dv de vedere Sinteza opiniilor din domeniu + punctul dv de vedere Definirea termenilor-cheie (conceptele operatorii) la diverşi autori Definirea termenilor-cheie (conceptele operatorii) la diverşi autori Folosiţi expresii de tipul: Folosiţi expresii de tipul: După X,...; Conform teoriei Y,...; Z înţelege prin A, …; Spre deosebire de X, Y vede…; Ne detaşăm de X care consideră că...; Se se referă la comunitate ştiinţifică. Se se referă la comunitate ştiinţifică. Evitaţi formule ca: se crede, se intenţionează, s-a realizat un chestionar... când vă referiţi la dv, cel care scrie. Preferăm Noi,...(credem, intenţionăm, am realizat un chestionar)....

13 4. Cum cităm? Citarea se face cuvînt cu cuvînt şi cu ghilimele, indicîndu-se, imediat după, sursa citării (Autor, an publicare: pag.). Citarea se face cuvînt cu cuvînt şi cu ghilimele, indicîndu-se, imediat după, sursa citării (Autor, an publicare: pag.). Ex : text citat (Ţenchea, 2002 : 35). Cînd omitem fragmente de text, acest lucru se indică prin […]. Cînd omitem fragmente de text, acest lucru se indică prin […]. text citat [text omis] text citat. Ghilimele specifice: Ghilimele specifice: româneşti: xxx; englezeşti: xxx; franţuzeşti: « xxx » Cuvintele/conceptele despre care vorbim se pun între ghilimele sau în cursive/italice. Peste tot la fel! Cuvintele/conceptele despre care vorbim se pun între ghilimele sau în cursive/italice. Peste tot la fel! Ghilimelele simple xxx se folosesc de obicei pentru glosare (indicarea sensului unui cuvînt, traducere). Ghilimelele simple xxx se folosesc de obicei pentru glosare (indicarea sensului unui cuvînt, traducere).

14 5. Exemplele Se dau între ghilimele, în text, dacă nu depăşesc 2 rînduri. Dacă sînt mai ample, se pot da fără ghilimele, retras, cu font redus: Se dau între ghilimele, în text, dacă nu depăşesc 2 rînduri. Dacă sînt mai ample, se pot da fără ghilimele, retras, cu font redus: Text xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Ex.: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxx (sursa) Text xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

15 6. Cum preluăm ideile altora ? -sinteză şi reformulare -trimiteri oridecîte ori se preiau idei ale altora ! Notele bibliografice se pun în text, între paranteze Notele bibliografice se pun în text, între paranteze (Vlad 1999: 56). Notele de comentariu se pun in josul paginii 1. Notele de comentariu se pun in josul paginii 1._______________________________ 1. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

16 6. Cum preluăm ideile altora ? Reformularea cuvintelor altora Reformularea cuvintelor altora Dans cette perspective, Stiglitz (2002, traduction libre) note que «les pays qui ont géré la mondialisation à leur façon, comme ceux de lAsie de lEst, se sont généralement assurés den tirer dimportants profits et de partager équitablement ces profits. Ils ont pu contrôler les termes dans lesquels ils sengageaient avec lÉconomie mondiale. En revanche, les pays dont la mondialisation a été gérée pour eux par le Fonds monétaire international et dautres institutions économiques internationales nont pas fait aussi bien.» Il en conclut que le problème nest pas dans la mondialisation, mais dans la façon dont elle est gérée. ____________________________________ «xxx» = Traducere mot-à-mot a unui text din Stiglitz (ghilimele). «xxx» = Traducere mot-à-mot a unui text din Stiglitz (ghilimele). Il en conclut que = fără ghilimele, se îndepărtează de Il en conclut que = fără ghilimele, se îndepărtează de formularea autorului, respectînd însă ideile acestuia.

17 Sinteza ideilor altcuiva Bien que la théorie de la contingence mette laccent sur lenvironnement, elle considère la nécessité pour lorganisation de sadapter à son contexte tout en adoptant des configurations variables (Miller, 1986; Mintzberg, 1990a). Bien que la théorie de la contingence mette laccent sur lenvironnement, elle considère la nécessité pour lorganisation de sadapter à son contexte tout en adoptant des configurations variables (Miller, 1986; Mintzberg, 1990a).__________________________ Nu preluăm structuri de frază ale autorilor terţi fără a cita între ghilimele! Nu preluăm structuri de frază ale autorilor terţi fără a cita între ghilimele! Nu traducem un text străin fără a menţiona că e vorba de traducerea acestui text! Nu traducem un text străin fără a menţiona că e vorba de traducerea acestui text!

18 7. Cum evităm plagiatul ? Texte original de lauteur lu Texte original de lauteur lu […] Nous proposons de distinguer trois niveaux de compétences communicationnelles et interculturelles illustrant le passage progressif à travers ces différents niveaux dapprentissage et de connaissance de la langue et permettant de gérer sur différents plans une activité dinternationalisation de lentreprise. Premier niveau de compétence : décoder et échanger […] Troisième niveau de compétence : influencer, motiver et gérer Il sagit du niveau de compétence communicationnel le plus élevé, celui qui permet une gestion sur le plan mondial. À ce niveau, on est en mesure de comprendre les différentes manières dutiliser le langage dans différents contextes et déviter au maximum de faire des erreurs pragmatiques. […] (p. 112) (Source : IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous international ? Capacité communicationnelle et internationalisation », Gestion, vol. 31, no 1 (printemps), p ) Nous nous intéressons à la communication interculturelle dans un contexte de gestion internationale. Plus précisément, nous étudierons le niveau le plus élevé de compétence communicationnelle : influencer, motiver et gérer, puisquil offre une possibilité de gestion sur le plan mondial. En fait, il sagit de la compétence à comprendre différentes façons de recourir au langage dans différents contextes, tout en évitant les erreurs pragmatiques. Cette compétence… = PLAGIAT! (interzis)

19 7. Cum evităm plagiatul ? Texte original de lauteur lu Texte original de lauteur lu […] Nous proposons de distinguer trois niveaux de compétences communicationnelles et interculturelles illustrant le passage progressif à travers ces différents niveaux dapprentissage et de connaissance de la langue et permettant de gérer sur différents plans une activité dinternationalisation de lentreprise. Premier niveau de compétence : décoder et échanger […] Troisième niveau de compétence : influencer, motiver et gérer Il sagit du niveau de compétence communicationnel le plus élevé, celui qui permet une gestion sur le plan mondial. À ce niveau, on est en mesure de comprendre les différentes manières dutiliser le langage dans différents contextes et déviter au maximum de faire des erreurs pragmatiques. […] (p. 112) (Source : IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous international ? Capacité communicationnelle et internationalisation », Gestion, vol. 31, no 1 (printemps), p ) Nous nous intéressons à la communication interculturelle dans un contexte de gestion internationale. Plus précisément, nous étudierons le niveau de compétence communicationnelle le plus élevé, selon Irrmann (2006) : « influencer, motiver et gérer », puisquil « permet une gestion sur le plan mondial » (Irrmann, 2006 : 112). Lauteur précise quil sagit, en fait, de la compétence à comprendre différents usages langagiers tout en évitant les erreurs associées au contexte demploi du langage. Cette compétence… = CITARE: permis

20 Plagiat vs Citare CARACTERISTICI: CARACTERISTICI: Absenţa referirii la autorul original Absenţa referirii la autorul original Copiază unele secvenţe de frază. Copiază unele secvenţe de frază. Reformulează o parte a textului original. Reformulează o parte a textului original. Insuşirea, de către student, a ideilor autorului. Insuşirea, de către student, a ideilor autorului. CARACTERISTICI: Referire la autorul original cînd cuvintele sau ideile sale sînt raportate direct sau indirect. Ghilimele pentru a încadra citările textuale. Reformularea sau sinteza cuvintelor autorului, însoţite de referinţa la acest autor. Introducerea cuvintelor sau ideilor raportate cu ajutorul unui verb ca: a afirma, a zice, a preciza, a susţine etc.

21 Plagiat vs Citare Texte original de lauteure lue Texte original de lauteure lue […] The Craftsman is the preserver and the mentor. Since when have realism and conviction become outmoded, old-fashioned? Hes the one who will give our young people, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. Hes the one who will accept them into the organization even if they are not brilliant. He wont ask them if they are charismatic. He doesnt expect them to be. He will ask them what they know and whether they have the desire to learn how to do. Hes the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them. The Artist hasnt got the time. And the Technocrat hasnt got the inclination. […] (p. 187) […] The Craftsman is the preserver and the mentor. Since when have realism and conviction become outmoded, old-fashioned? Hes the one who will give our young people, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. Hes the one who will accept them into the organization even if they are not brilliant. He wont ask them if they are charismatic. He doesnt expect them to be. He will ask them what they know and whether they have the desire to learn how to do. Hes the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them. The Artist hasnt got the time. And the Technocrat hasnt got the inclination. […] (p. 187) Source : PITCHER, Patricia (1995). Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of Leadership, Toronto, Stoddart, 239 p. Source : PITCHER, Patricia (1995). Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of Leadership, Toronto, Stoddart, 239 p. Cette section vise à décrire les caractéristiques du gestionnaire de type « artisan » par comparaison à celui de type « artiste ». Lartisan est dabord un sauveur et un mentor (Pitcher, 1995). Il est celui qui donnera aux jeunes gens, dont plusieurs sont des artisans en herbe, une chance de démarrer. Le mentor est également celui qui acceptera une personne même si elle nest pas éblouissante. Ce qui est important, pour lartisan, cest de savoir ce quune personne sait et ce quelle désire apprendre à faire. Enfin, lartisan est celui qui guidera les plus jeunes, leur enseignera, les entraînera et sinvestira en eux. = PLAGIAT! Referirea la autorul original se face doar pentru o parte a textului preluat. Traducerea literală a textului, fără ghilimele şi fără să se indice că e traducerea studentului. însuşirea, de cărtre student, a ideilor autorului.

22 Text original al autorului Text original al autorului […] The Craftsman is the preserver and the mentor. Since when have realism and conviction become outmoded, old-fashioned? Hes the one who will give our young people, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. Hes the one who will accept them into the organization even if they are not brilliant. He wont ask them if they are charismatic. He doesnt expect them to be. He will ask them what they know and whether they have the desire to learn how to do. Hes the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them. The Artist hasnt got the time. And the Technocrat hasnt got the inclination. […] (p. 187) […] The Craftsman is the preserver and the mentor. Since when have realism and conviction become outmoded, old-fashioned? Hes the one who will give our young people, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. Hes the one who will accept them into the organization even if they are not brilliant. He wont ask them if they are charismatic. He doesnt expect them to be. He will ask them what they know and whether they have the desire to learn how to do. Hes the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them. The Artist hasnt got the time. And the Technocrat hasnt got the inclination. […] (p. 187) Sursă : PITCHER, Patricia (1995). Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of Leadership, Toronto, Stoddart, 239 p. Sursă : PITCHER, Patricia (1995). Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of Leadership, Toronto, Stoddart, 239 p. Cette section vise à décrire les caractéristiques du gestionnaire de type « artisan » par comparaison à celui de type « artiste ». Pitcher (1995) considère dabord lartisan (craftsman) comme un sauveur et un mentor. De plus, « il est celui qui donnera aux jeunes gens, dont plusieurs sont des artisans en herbe, une chance de démarrer » (Pitcher, 1995 : 187, traduction libre). Selon cette auteure, ce qui est important, pour lartisan, cest beaucoup moins ce quune personne affiche que ce quelle sait et ce quelle désire apprendre à faire. En effet, ce sera lartisan qui sinvestira, avec les plus jeunes, dans leur apprentissage. Bref, il est « the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them » (Pitcher, 1995: 187). =CITARE Referire la autorul original la preluarea ca discurs direct sau indirect a textului. Traducerea literală a textului, cu ghilimele; se semnalează că e traducerea studentului. însuşirea, de cărtre student, a ideilor autorului. Ghilimele pentru citate din limba originală. Reformulare sau sinteza cuvintelor autorului cu indicarea sursei.

23 8. Delimitarea şi descrierea corpusului (fixarea domeniului de aplicaţie) Corpusul = totalitatea textelor observate, care servesc şi la extragerea exemplelor. Corpusul = totalitatea textelor observate, care servesc şi la extragerea exemplelor. = texte literare, texte de ziar, texte publicitare, texte orale, exemple extrase din diverse texte. = texte literare, texte de ziar, texte publicitare, texte orale, exemple extrase din diverse texte. Exemplele pot fi preluate de la alţi autori (acest lucru se menţionează: exemplu preluat de la XY). Exemplele pot fi preluate de la alţi autori (acest lucru se menţionează: exemplu preluat de la XY).

24 9. Redactarea textului Foaia de stil: Foaia de stil: Alinierea paginii Fonturile Titlul : MAJUSCULE GRASE Titlul : MAJUSCULE GRASE Subtitlu : Minuscule grase Subtitlu : Minuscule grase Text : minuscule normale Text : minuscule normale Times New Roman, corp 12, spaţiu 1,5 sau 1 Exemplele : corp 10, retras (După

25 Diacriticele (pe tastatura QWERTY) Diacritice franţuzeşti Diacritice franţuzeşti Laccent grave: `Ctrl `+ lettre: à, è, ù À, È, Ù Laccent grave: `Ctrl `+ lettre: à, è, ù À, È, Ù Laccent aigü: Ctrl + lettre: é Laccent aigü: Ctrl + lettre: é Laccent circonflexe: ^Ctrl/Shift ˆ + lettre: Laccent circonflexe: ^Ctrl/Shift ˆ + lettre: â, ê, î, ô, û Â, Ê, Î, Ô, Û Le tréma: ¨Ctrl/Shift : + lettre: ë, ü Ë, Ü Le tréma: ¨Ctrl/Shift : + lettre: ë, ü Ë, Ü La cédille: Ctrl, + c: ç Ç La cédille: Ctrl, + c: ç Ç Guillemets français: « » : Guillemets français: « » : Le mot « orthographe » sécrit avec th et ph.

26 Diacriticele (pe tastatura QWERTY) Diacritice româneşti Diacritice româneşti Pe tastatura normală: Pe tastatura normală: Accentul circonflex: Ctrl/Shift ˆ + literă: â, î Â, Î Accentul circonflex: Ctrl/Shift ˆ + literă: â, î Â, Î Căciulă: Ctrl + a: ă Ă Căciulă: Ctrl + a: ă Ă Se setează pe calculatorul de lucru prin Shortcut în Symbols: Se setează pe calculatorul de lucru prin Shortcut în Symbols: Sedila: Ctrl + s, t: ş, ţ Ş, Ţ Sedila: Ctrl + s, t: ş, ţ Ş, Ţ Ghilimele româneşti: Se setează limba română.Ghilimele româneşti: Se setează limba română.

27 9. Redactarea textului Argumentul Argumentul = text introductiv de 1 pag., în care vă expuneţi, pe paragrafe: Intenţiile Alegerea temei (pertinenţa şi justificarea ei) Scopul (pe ce rezultate contaţi) Sursele bibliografice Corpusul Demersul, pe scurt (împărţirea pe capitole)

28 9. Redactarea textului Introducerea Introducerea = subcapitol, cu prezentarea sintetică a bazelor teoretice ale tezei (v. excurs bibliografic, definirea conceptelor operatorii) ! spirit critic şi opţiunea pentru anumite accepţiuni ale conceptelor

29 9. Redactarea textului Conţinutul propriu-zis Conţinutul propriu-zis Rezumat la începutul (intenţii) şi sfîrşitul (rezultate) fiecărui subcapitol (numerotare!): Rezumat la începutul (intenţii) şi sfîrşitul (rezultate) fiecărui subcapitol (numerotare!): Demers clar şi logic condus (articulatori logici, exemple numerotate!) Demers clar şi logic condus (articulatori logici, exemple numerotate!)

30 9. Redactarea textului Concluziile Concluziile Reiau ipotezele de lucru şi rezultatele cercetării. Reiau ipotezele de lucru şi rezultatele cercetării. NU preiau generalităţi şi citate de la alţii, fără legătură cu rezultatele cercetării proprii! NU preiau generalităţi şi citate de la alţii, fără legătură cu rezultatele cercetării proprii! Revizia-corectarea textului Revizia-corectarea textului

31 10. Prezentarea orală NU se citeşte un text gata redactat, ci se susţin oral, convingător, ideile de bază ale cercetării (cca 20 min min. discuţii), dirijînd publicul cu ajutorul suporturilor de prezentare NU se citeşte un text gata redactat, ci se susţin oral, convingător, ideile de bază ale cercetării (cca 20 min min. discuţii), dirijînd publicul cu ajutorul suporturilor de prezentare Suporturi: Suporturi:-hand-out-ppt

32 10. Prezentarea orală hand-out: hand-out: -se face după un text gata redactat, preluînd ideile principale, cu exemple (subcapitole şi exemple numerotate) -nu depăşeşte 2-4 pag.

33 10. Prezentarea orală PPT: PPT: ecrane cu spaţiu limitat! ecrane cu spaţiu limitat! se preiau din hand-out (copy-paste): se preiau din hand-out (copy-paste): demersul general (cu numerotări) subcapitolele (numerotate) exemplele (numerotate) concluziile nu ar trebui să depăşească cca 20 de slide-uri nu ar trebui să depăşească cca 20 de slide-uri

34 Probleme prezentare orală Problema textelor-exemple lungi! > hand-out + ppt? Problema textelor-exemple lungi! > hand-out + ppt? Alegerea design-ului pt slide-uri! Alegerea design-ului pt slide-uri! Simulare (control timp de prezentare, intensitate şi intonaţii voce etc.) Simulare (control timp de prezentare, intensitate şi intonaţii voce etc.)

35 Abrevieri, expresii convenţionale art. - articol cap. - capitol cf. - confer. Se foloseşte pentru a trimite la o lucrare, cuprinzînd atestări sau detalii ale ideii pe care o discută m. ed. - ediţie sau (în funcţie de context) editura e.g. - exempli gratia = de exemplu etc. - etcetera = şi celelalte, şi altele f.a. - fără an f.l. - fără loc Ibid. - Ibidem. Se foloseşte în notele cu indicaţii bibliografice pentru a nu mai repeta numele autorului şi lucrarea citată anterior. Id. - Idem. Se foloseşte în notele cu indicaţii bibliografice pentru a nu mai repeta numele autorului menţionat mai sus. Id est - adică Infra - mai jos (în paginile următoare) Op. cit. - opus citatum (lucrare citată). Se foloseşte pentru a trimite la o lucrare menţionată integral anterior. p. - pagina pp. - pentru trimitere la mai multe pagini: pp. 16, 18, 21 sau pp pentru pagini consecutive passo - passim - în diferite locuri S.n. - sublinierea noastră Supra - mai sus (în paginile anterioare) S.a.m.d. - şi aşa mai departe Ş.c.l. - şi celelalte urm. - următoarele v. - vezi vol. – volum

36 Bibliografie [1]Blanchet, R., Caron, R.. « Comment citer un document électronique? ». 17 avril In Université Laval. Bibliothèque. Site de la Bibliothèque de l'Université Laval, [En ligne]. [13 novembre 2004]. [2]Boch, F. & Grossmann, F. « Se référer au discours dautrui : quelques éléments de comparaison entre experts et néophytes », Enjeux, 54, (disponible en ligne ; (consulté le 25 nov. 2009). [3]Bogáthy, Z., Sulea, C. Manual de tehnici şi abilităţi academice, EdituraUniversităţii de Vest, [4]Cislaru, G, Chantal, C., Vlad, M. Lécrit universitaire en pratique, De Boeck, [5]Defays, J.M. Principes et pratiques de la communication scientifique et technique, DeBoek Universite, Cu previzualizare : over&source=bl&ots=rLfxBb8w4P&sig=TK6mTX4NC7Bk11pPaIN1s0Wvz8g&hl=ro&ei=7dpcStSlGczP- Qbi9oXxDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1 (consulté le 25 nov. 2009) Defays over&source=bl&ots=rLfxBb8w4P&sig=TK6mTX4NC7Bk11pPaIN1s0Wvz8g&hl=ro&ei=7dpcStSlGczP- Qbi9oXxDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1Defays over&source=bl&ots=rLfxBb8w4P&sig=TK6mTX4NC7Bk11pPaIN1s0Wvz8g&hl=ro&ei=7dpcStSlGczP- Qbi9oXxDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1 [6]Eco, U. Cum se face o tez ǎ de licenţ ǎ, Pontica, [7]Pouliot, K. (2006), Présentation des références, des citations et des notions bibliographiques, (consulté le 25 nov. 2009) [8]Salmi, L.-R., Principes de la communication orale scientifique : comment passer dune bonne étude à une bonne présentation orale (The Principles of Oral Scientific Communication: How to Go From a Good Study to a Good Oral Presentation) (consulté le 25 nov. 2009) [9]*** La correction typographique : (consulté le 15 nov. 2009) [1]http://www.hyperion.ro/module/noutati/article.php?storyid=9


Télécharger ppt "Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj."

Présentations similaires


Annonces Google