Stiinta si societatea

Cum a influentat si influenteaza stiinta evolutia societatii omenesti? Cercetarea stiintifica trebuie sa imbogateasca cunoasterea si sa ofere o baza pentru dezvoltarea tehnologica. Evolutia din domeniul stiintei a schimbat radical viata omului, imbunatatind-o si aducand preocupari noi si mijloace mai eficiente de prelucrarea a materiei prime in scopul producerii de bunuri. Deasemenea, aceasta evolutie a schimbat mentalitatea umila a omului, ridicand noi standarde si preocupari culturale si intelectuale. Au aparut imbunatatiri in toate domeniile existente, care au usurat munca omului si au dus la rezultate performante si descoperiri importante, in special in domeniile stiintifice. In momentul de fata omenirea se afla intr-o era postindustriala. Aceasta este o era tehnologica, in sensul ca este dominata de tehnologii. Bogatia este creata acolo unde actioneaza in forta noile tehnologii. Cea mai semnificativa dintre aceste tehnologii este cea care asigura suportul societatii informationale: tehnologia informatiei si a comunicatiilor (TIC). Aceasta tehnologie permite prelucrarea si vehicularea informatiei intr-o maniera revolutionara, de natura sa produca schimbari profunde in societate in general si in economie in particular.

Care au fost principalele etape ale evolutiei stiintifice si tehnologice? In secolul XX se remarca o evoultie brusca a stiintei si tehnologiei in aproape toate domeniile, de la chimie, matematica, biologie, fizica pana la domenii precum muzica, arta, sau chiar transporturile si comunicatiile. Apar noi idei care schimba viziunea asupra lumii, asupra formei si a existentei acesteia, se descopera noi medicamente si noi mijloace de tratare a anumitor boli. In domeniul fizicii si matematicii se descopera noi formule care vor ramane unele dintre teoremele de baza ale matematiciii de astazi. Idei precum transportul aerian si chiar calatoriile in spatiu in scopuri stiintifice, nu au mai fost imposibile. Printre cei care au contribuit la crearea avioanelor se afla si un important om de stiinta roman, Henri Coanda, care a inventat avionul cu reactie. Una dintre cele mai importante etape ale dezvoltarii o constituie desigur, evolutia din domeniul tehnologiei, aparitia calculatoarelor, a internetului si a masinariilor care imbunatatesc si ajuta modul de desfasurare al diferitelor activitati ale omului.

Ce impact au avut descoperirile stiintifice asupra comunicarii intre oameni, vietii cotidiene si a timpului liber? Datorita evolutiei stiintifice ariile de interes general s-au extins, oamenii avand din ce in ce mai multe modalitati de petrecere a timpului liber. La dezvoltarea culturii a contribuit substanţial explozia informaţională.Datorită inovaţiilor tehnice (radioul,televiziunea,presa cinematograful,aparatura audio şi video,banda magnetică,faxul,poşta electronică),informaţia circulă rapid,pătrunzînd în toate domeniile vieţii sociale. Mass-media (presa,radioul,televiziunea.),fac accesibile oamenilor atît valori culturale universale,cît şi cele naţionale ale fiecărui popor.

Care sunt consecintele revolutiei stiintifice si tehnice asupra mediului inconjurator? O data cu inceperea devoltarii stiintei si tehnicii, a inceput si procesul de degradare al mediului, proces care este intr-o continua crestere si care prezinta un real pericol pentru intreaga umanitate. Diferitele experimente din domenii precum chimie, fizica, sau stiinta biologica au produs diferite efecte negative si radiatii care au avut urmari neplacute atat asupra mediului cat si asupra omului. Aparitia masinilor si in general a mijloacelor de transport, au fost si sunt in continuare un alt pericol evident, care ne ameninta viata de zi cu zi. Poluarea produsa de acestea, sau de zonele industriale au afectat serios sanatatea mediului. S-a trecut intr-un ritm foarte alert de la un mediu natural curat si sanatos, din perioada de dinaintea revolutiei industriale, la un mediu neprielnic vietii umane, un mediu impanzit de poluare si radiatii.

Care sunt principalele domenii in care oamenii de stiinta romani au fost deschizatori de drumuri? Oamenii de stiinta romani au avut contributii importante in aproape toate domeniile stiintei si tehnicii. Victor Babes, un cunoscut biolog si bacteriolog a elaborat primul tratat de bacteriologie, intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885). Traian Vuia construieste primul avion cu reactie si imbogateste astfel, adaugand imbunatatiri, dezvoltarea si constructia avioanelor. Un alt importand om de stiinta roman este Grigore Antipa, biolog, zoolog, naturolog si oceanolog, care descopera in expeditiile sale noi specii de pesti si animale marine, infiinteaza un institut oceanografic si doua rezervatii si statiuni de cercetare.

Muzeul Grigore Antipa Avionul lui Traian Vuia

Descoperiri ale oamenilor de stiinta romani Biologie Antipa a înfiinţat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanţa, cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la capul Caliacra. Institutul Biooceanografic din Constanţa a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine. Grigore Antipa a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I şi Ferdinand, un plan de exploatare raţională a pescăriilor din lunca şi delta Dunării, şi de la limane (limanele Basarabiei şi ale Dobrogei de la nordul şi sudul gurilor Dunării). Conform principiilor ecologice ale lui Haeckel, acest plan a dublat în zece ani producţia de peşte şi de icre negre, fără să distrugă mediile şi îndeosebi locurile de înmulţire ale peştilor. A descoperit in numeroasele sale expeditii un numar mare de noi specii acvatice.

Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii Magellan, Emil Racovita efectuează cercetări complexe şi asupra florei şi faunei. În apropierea Ţării Palmer din Antarctica, expediţionarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” şi câteva insule. Expediţia mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii şi insula Wiencke şi Ţara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediţiei care au pierit în această călătorie. În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheţurilor (martie 1898 - februarie 1899) naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, au înteprins numeroase observaţii şi cercetări ştiinţifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine meritată.

Fizica Ştefan Procopiu a fost un fizician, profesor universitar şi inventator român. A descoperit Efectul Procopiu de depolarizare a luminii. A fost decanul Facultăţii de Electrotehnică a Politehnicii „Gheorghe Asachi” din Iaşi de la înfiinţarea ei până la 1 februarie 1941, când trece decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Iaşi. Membru al Academiei Române si premiat al acesteia; Doctor honoris causa al Politehnicii din Iaşi, membru al Comisiei mondiale pe anul 1970 a fost propus pentru Premiul Nobel la Fizică, membru al multor societăţi ştiinţifice române şi străine. Descoperitor al Magnetonului Bohr-Procopiu (1919), nu i s-a acordă Premiul Nobel dintr-o neglijenţă a comisiei. Savantul de valoare mondială a încetat din viaţă în Iaşi la 22 august 1972, lăsând publicate 177 de lucrări ştiinţifice.

Dimitrie Negreanu (n. 25 octombrie 1858, Botoşani, d Dimitrie Negreanu (n. 25 octombrie 1858, Botoşani, d. 30 aprilie 1908, Bucureşti) a fost un fizician român, membru corespondent al Academiei Române. Dimitrie Negreanu a iniţiat primele lucrări practice de fizică ale studenţilor, redactând şi un Îndrumar de lucrări practice de caldură şi electricitate. A publicat unele dintre primele manuale de fizică pentru liceu şi universitate (Electricitatea, în 1907, şi Gravitaţia, în 1908). Pentru meritele sale didactice şi ştiinţifice, în anul 1893 a fost ales membru al Societăţii Franceze de Fizică şi al Societăţii Internaţionale de Electricitate din Paris.

Medicina Ana Aslan a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie. A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalităţi internaţionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat şi introdus în producţie industrială în 1980.

Iuliu Haţieganu medic internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă. Astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române. Marele merit al lui Haţieganu, este acela că a reuşit să formeze un corp didactic excepţional care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinei româneşti. Personalitate puternică, a coagulat repede o echipă, care s-a trasformat într-un colectiv profesional de elită, atât la catedre cât şi în clinici. Din fonduri proprii, colectă publică şi bani de la ASTRA, Haţieganu a înfiinţat între 1930-1932 la Cluj-Napoca un parc destinat mişcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Haţieganu, aflat pe malul Someşului şi cu o suprafaţă de 25 ha, profesorul l-a dedicat unicului său copil, mort la numai 8 ani şi este şi astăzi, după 70 de ani, unul din cele mai frumoase spaţii recreative din Cluj. În perioada 1940-1945 s-a implicat de multe ori în salvarea vieţii unor evrei sau români, alături de alţi români, ca Raoul Şorban sau Theodor Criveanu.

Alti oameni de stiinta romani Theodor V. Ionescu, fizician specialist în electricitate, magnetism şi fizica plasmei, Membru al Academiei Române Caius Iacob , matematician Nicolae Iorga, istoric, scriitor, profesor şi om politic Augustin Maior, inginer, fizician, profesor, om de ştiinţă, academician, telefonie multiplă prin curenţi purtători Gheorghe Manea, fondatorul şcolii române de Organe de maşini Valeriu Novacu, fizician teoretician şi istoric al fizicii Hermann Oberth, pionier al aeronauticii, a construit prima rachetă modernă Ştefan Odobleja, medic, pionier al ciberneticii şi ciberneticii generalizate George Emil Palade, om de ştiinţă, laureat al premiului Nobel