FEMEIA... MĂR DE CEARTĂ de: MIHAI EMINESCU

Slides:



Advertisements
Présentations similaires
Définition de loubli : (Definitia uitarii:) Définition de loubli : (Definitia uitarii:) 1. La fin de la mémoire. (Sfarsitul memoriei) (Sfarsitul memoriei)
Advertisements

Toutes les femmes sont belles Toutes les femmes ont un sourire qui parle au cœur Quelque chose qui ressemble à du bonheur Toate femeile au un surâs ce.
L’orientation: un kaléidoscope de sentiments. Au lycée Henri IV, à Paris les considération à propos de l'orientation vont bon train. Et pour cause !
1 X Aznavour Il faut savoir 2 Trebuie sa stii Derulare automata Textul sincronizat cu muzica Aznavour.
Les feuilles mortes Jacques Prevert Yves Montand (chanson)
Yunak Evreli, Capadocia, Turcia. In secolele V si VI, cateva mii de comunitati crestine traiau in aceste grote, pe care le sapau in stanca.
PROTÉGEz LA NATURE ! PROTEJAŢI NATURA ! POURQUOI FAIRE ?
A quoi ça sert de chercher à comprendre pourquoi on dit ce qu'on dit La ce serveste sa cauti sa intelegi de ce se spune, ceea ce se spune.
1 Danyel Gérard Butterfly, my Butterfly 2 Fluturasul meu Automatic Textul sincronizat cu muzica.
LAROUSSE DEMOCRATIE Régime où chacun a le droit De dire que l'on est en dictature DEMOCRATIE Regim in care fiecare are dreptul Sa sustina ca e sub dictatura.
LAROUSSE DEMOCRATIE Régime où chacun a le droit De dire que l'on est en dictature DEMOCRATIE Regim in care fiecare are dreptul Sa sustina ca e sub dictatura.
MATERIALE PENTRU ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ Matériaux pour l’activité pédagogique.
ADELA XENOPOL Domeniul:Literatură Prozator ieşan,născut în anul 1861,fiica lui Dimitrie Xenopol şi a Mariei Vasiliu,sora istoricului Alexandru.
Ca ne coûte rien de lire Bah.... Nu te costa nimic sa citesti.
Ca ne coûte rien de lire Bah.... Nu te costa nimic sa citesti.
Nu îngădui să ţi se spună Bătrân ! Dans la jeunesse, la beauté est un accident de la nature. Dans la vieillesse, c’est une oeuvre d’art. Lin Yu Tang.
Lycée l'ESTAQUE L'ATELIER DOCUMENTAIRE ATELIERUL DOCUMENTAR Les leçons du passé Lectiile trecutului.
Carcassonne Aigues-Mortes L'arc de triomphe.
Teza: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie” (Octavian Goga, “Precursorii”)
Ne Permets pas qu’on t’appelle Vieux !!
DRAGĂ PRIETENE (Ă) Este o mare tristeţe pentru noi să fim parte a decesului unui foarte drag prieten care se numea ... BUNUL SIMŢ. CHER(E) AMI(E) C’est.
IL EST REVENU LE TEMPS DU MUGUET.
Czech Republic Created by Lia.
Toutes les femmes sont belles
DRAGĂ PRIETENE (Ă) Este o mare tristeţe pentru noi să fim parte a decesului unui foarte drag prieten care se numea ... BUNUL SIMŢ. CHER(E) AMI(E) C’est.
Money Manuel.
Kinga La chapelle de sel
HURTIGRUTEN NORVEGE.
CEASUL MOLECULAR AL VIEŢII TEORIA CELULARĂ - SIMILITUDINE, DIVERSITATE, EVOLUŢIE, ÎMBĂTRÂNIRE, MOARTE.
Ne Permets pas qu’on t’appelle Vieux !!
Ca ne coûte rien de lire Bah.... Nu te costa nimic sa citesti
DOR DE EMINESCU ianuarie 1850 – 15 iunie 1889 MIHAI EMINESCU Portret.
Termenul de “FRANCOFONIE" a fost utilizat, într-o primă accepţiune, la sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru a desemna spaţiile geografice unde limba.
Câteva diapozitive pentru a defini pe scurt: * dialogul pedagogic
DRAGĂ PRIETENE (Ă) Este o mare tristeţe pentru noi să fim parte a decesului unui foarte drag prieten care se numea ... BUNUL SIMŢ. CHER(E) AMI(E) C’est.
premiera Dacia la Geneva 2009
1 HONORÉ DE BALZAC „Mă numesc Honoré; şi vreau să fiu credincios numelui meu.” (Honoré de Balzac) Profesor: Dima Oana-Cristina Colegiul Tehnic “Gh. Bals”,
Fotografii cu dedicaţie
I will always love you :31:00 Click.
Saint Cirq Lapopie par SP782.
Cà vient de se passer…! Tu cliques quand Tu le sens..!
Invataturi desprinse din Talmud
Traducere din franceză: KKdxn
Când spuneţi “Cascade”, la ce vă gândiţi?
Prof Daniela Dinica Colegiul Economic “V. Madgearu” Galati
O gluma care aduce noroc!
Sfânta zi a Paștelui Învierea Domnului.
23/11/ :21.
Toutes les femmes sont belles
ZILELE PĂMÂNTULUI “SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
Umorul lui ( ).
SCRISOAREA DE ADIO A UNUI GENIU
CAMERA DE CHIHLIMBAR.
MARELE TEATRU NAŢIONAL DIN BEIJING
Samedi 8 décembre 2018 MONUMENTS DE FRANCE.
Geneza: Lecţia 1 ORIGINEA LUMII.
JULES MICHELET IDD.
Când spuneţi “Cascade”, la ce vă gândiţi?
Arta culinara in Franta. Bucataria franceza si talentul bucatarilor francezi s-au facut remarcati de-a lungul secolelor. Din totdeauna Franta a fost renumita.
Si un homme a besoin de rendre toute liberté à sa femme…
Cherchez l’objet caché Cliquez ici pour commencer
Les aventures de et Le plus grand duo comique européen.
Beau Coffron (Lunchboxdad)
2014 Février Juillet Janvier Septembre Novembre Avril Octobre Juin Mai
Cliquez sur votre choix:
Grand bal des Citrouilles 2011.
Le bonheur peut être une galette et chacun a droit à sa part…
D aniel Ridgway Knight à la découverte de
LOUI JOVER ART. LOUI JOVER ART Artiste européen émigré en Australie dès son plus jeune âge, Loui Jover fait partie de ces créatifs qui associent.
Analiza de discurs în social media Lect.univ.dr. Delia Oprea Facultatea Transfrontalier ă, Universitatea „Dun ă rea de Jos”, Galaţi.
Transcription de la présentation:

FEMEIA... MĂR DE CEARTĂ de: MIHAI EMINESCU James Last Andante click 21.11.2018 21:25:34 PENTRU TINE

Femeia? Ce mai este şi acest măr de ceartă, Cu masca ei de ceară şi mintea ei deşartă, Cu-nfricoşate patimi in fire de copilă, Cu fapta fără noimă, când crudă, când cu milă,

A visurilor proprii eterna jucărie A visurilor proprii eterna jucărie? Un vis tu eşti în minte-i — şi astăzi te mângâie, Iar mâine te ucide. Cu-acelaşi râs pe buză Ea azi ascultă şoapta-ţi de-amor să o auză,

Iar mâini cu mii propuneri te chinuie şi ştie Că orice nerv în tine îl rumpe şi-l sfâşie. Comediantă veche ca lumea — comedie Ea joacă azi — juca-va de astăzi ani o mie,

Cu-aceeaşi mască mândră, netedă, mişcătoare — Şi cel iubit de dânsa azi râde, mâine moare. Şi astă nerozie, cruzime întrupată, În lumea cea de chinuri ea oare ce mai cată —

Atâta-nţelepciune e-n gura ei de floare, Ea, cea ce nu gândeşte, gândind doară cu gura? Căci sărutări şi vorbe de-amor i-a dat natura, Şi râsul cel mai vesel, zâmbirea-mbătătoare, Atâta-nţelepciune e-n gura ei de floare,

Atâta-nţelepciune pari a vedea, ş-atâta Plăcere pare-aduce în inima-amărâtă, Când capul c-oboseală pe umăru-i ţi-l culci Sau când te uiţi în ochii-i ucizători de dulci,

Încât chiar mântuirea cea vecinică ţi-o sfermi Şi redevii un Sisif — sacrifici pentru viermi: Să le compui în lume o haină-n generaţii — Sacrifici şi mândrie, şi minte, ş-aspiraţii.

O, moarte, dulce-amică — sub mantia ta largă Acoperi fericiţii — şi magica ta vargă Atinge câte-o frunte de om, ce te doreşte: Îl face ca titanii, de tot despreţuieşte,

Despreţuieşte lumea, pe sine — şi-n sfârşit — Despreţuie gândirea că e despreţuit, Priveşte astă viaţă ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire

În inimi spăimântate — un chin şi o povară, Ce veacuri ce trecură pe umeri i-ncărcară. A vieţii comedie mişcată e de aur — Când scena ăstei vieţe e-al mântuirii faur.

Ironică e ziua ce vesel te priveşte Pe când în fire-o fiinţă pe alta prigoneşte, Ironică-i mişcarea a florilor în vânt Când sug cu rădăcină viaţa din pământ;

Ironic e pământul — visternic de vieţe Când sânul lui ascunde seminţe mii, răzleţe, Care ieşind odată l-a soarelui lumină, Cu capul se salută, se sug cu rădăcină.

O luptă e viaţa şi toată firea-i luptă, Milioane de fiinţe cu ziua întreruptă Susţin prin a lor moarte, hrănesc prin putrezire, Acea frumoasă haină ce-acoperă pe fire.

În van creaţi la vorbe şi le-azvârliţi în vânt: Plodirea este rolul femeii pe pământ. Priviţi acele râsuri, zâmbiri, visări, suspine, Dorinţa de plodire o samănă în tine.

Ce vă certaţi cu noaptea şi buiguiţi cu luna Ce vă certaţi cu noaptea şi buiguiţi cu luna? De-ţi face-o, de nu-ţi face-o... totuna e, totuna. De nu-ţi fi voi în lume din nou să prăşiţi neamul, Oricare viţă suie, oricare tont e-Adamul

Vieţii viitoare... şi fie-un par de gard, Femei rămâie-n lume, de doru-i toate ard. O, moarte! — nu aceea ce-omori spre-a naşte iară, Ce umbră eşti vieţii, o umbră de ocară —

Ci moartea cea eternă în care toate-s una, În care tot s-afundă, şi soarele şi luna, Tu, care eşti enigma obscurei conştiinţi, Cuprins-abia de-o minte, din miile de minţi,

Tu, stingere! Tu, haos — tu, lipsă de viaţă, Tu, ce pân’ şi la geniu spui numai ce-i în cărţi; O, slabă fulgerare... cea, cărui nu te teme, Îngheţi nervul vieţii din fugătoarea vreme,

Când alţii cu-a lor gânduri mereu în lume sapă, — Istorie e viaţa ce scrisă e pe apă; — Pe tine, dulce-amică, pe tine, întuneric, Tu, care c-o suflare stingi jocul cel feeric

Ea nu mă vrea pe mine — pe tine te urăşte. Al lumii sclipitoare — pe tine, gând de noapte, Te stinge o femeie cu tainicele-i şoapte. Nimic nu e în şoapta-i — ştii tu ce ea şopteşte? Ea nu mă vrea pe mine — pe tine te urăşte.

Când îmi zâmbeşte mie, ea-atunci s-a pus la pândă; Tu eşti jertfa la care ţinteşte-a ei izbândă, Ea n-a ştiut vodată, ca ce voieşte-i alta — Că tu eşti inamicu-i şi că eu sunt unealta.

Unealta chinuită! unealta de ocară, Când eu cunosc prea bine iubirea că-i amară, Mă mint pe mine însumi, doresc şi cred c-amorul Folos mi-aduce mie.

S F Â R Ş I T Picturi: Orestes Bouzon 27 August, 2011

http://ppsmania.fr Clic gauche pour arrêter Je fais partie des 200 créateurs de PPSMANIA, tous bénévoles. http://ppsmania.fr Clic gauche pour arrêter 47