Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii Capitolul 2.

Présentation au sujet: "Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii Capitolul 2."— Transcription de la présentation:

1 Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii Capitolul 2

2 Subiecte 2.1. Cum ar trebui descris ă o comunitate. 2.2. Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii. 2.3. Dimensiunile dezvolt ă rii comunitare. 2.4. Comunitatea Republicii Moldova, indici de dezvoltare comunitar ă. 2.5. Probleme, lipsa serviciilor asisteniale. 2.6. Motivarea comunit ă ii.

3 1. Comunitatea Zamfir, Zamfir, Dan, 2003 Zamfir, Zamfir, Dan, 2003 = form ă complex ă de organizare uman ă aflat ă la grani ţ a dintre formal ş i informal, concretizat ă prin rela ţ ii sociale interpersonale, stabilite între persoane care ocup ă un spa ţ iu precizat ş i între care s-a creat o concordan ţ a de: Sandu D., 2005 Sandu D., 2005 = grupare uman ă caracterizat ă prin probabilitate sporit ă de unitate valoric ă a membrilor ei. Marshall, 2003 Marshall, 2003 = o mul ţ ime de rela ţ ii sociale bazate pe un element comun participan ţ ilor – de obicei un sim ţ al identit ăţ ii comune. Valori, atitudini Limbaj Tradi ţ ii Interese comune Mod de a se comporta Ac ţ iune Identitate comun ă

4 1. Comunitatea (cont.) toate se refer ă la oameni!  G.A. Hillery analizeaz ă 94 de defini ţ ii ( Rural Sociology, 1955), g ă sind un singur element comun: toate se refer ă la oameni!  În contextul acestui curs, prin comunitate avem în vedere: satul, comuna, ora ş ul sau subdiviziuni ale acestora (strada, cartierul). Pentru alte tipuri de comunit ăţ i (virtuale, func ţ ionale etc), vom face preciz ă rile cuvenite.  Fondatorul teoriei comunit ăţ ilor – Ferdinand Tönnies: Gemeinshaft und Gesellshaft (Comunitate ş i societate), 1887. Ferdinand Tonnies (1855-1936)

5 1. Comunitatea (cont.)  Comunitate – entitate social-uman ă, al c ă rei membri sunt lega ţ i împreun ă prin locuirea aceluiasi teritoriu ş i prin rela ţ ii sociale constante ş i tradi ţ ionale (consolidate în timp). Ocupînd aceia ş i ni şă ecologic ă membrii unei comunit ăţ i folosesc în dev ă lm ăş ie resursele naturale ale mediului (p ă duri, ape).  Comunitatea – con ţ ine la scar ă redus ă toate activit ăţ ile proprii unui sistem social (ecomonie, drept, moral ă, religie etc). un organism viu bine integrat, întemeiat pe datini ş i pe tradi ţ ii comune agregat complex, dar artificial, întemeiat pe conven ţ ie, opinie public ă, legisla ţ ie  Comunitatea (familia, satul, mahalaua) prin autentitatea ei ar fi un organism viu bine integrat, întemeiat pe datini ş i pe tradi ţ ii comune în vreme ce societatea (ora ş, sat) ulterior ă fa ţă de comunitate în privin ţ a evolu ţ iei, ar fi un agregat complex, dar artificial, întemeiat pe conven ţ ie, opinie public ă, legisla ţ ie etc.

6 2. Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii 1.S ă fi ţ i explici ţ i în scopurile sau obiectivele efortului de angajare i ce populaie i / sau comunitate dorii s ă angaja ţ i. 2.Fi ţ i informa ţ i despre cultura comunit ă ii în devenire, condiiile economice, reelele sociale, structurile politice i de putere, norme i valori, tendinele demografice, istoricul i experiena cu eforturile depuse de grupuri din afara pentru a se angaja în diverse programe. Aflai mai multe despre percepia comunit ă ii celor care au iniiat activit ă i de implicare I.Eforturi înainte de începerea implic ă rii comunit ăţ ii

7 2. Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii 3.S ă merge ţ i în comunitate, s ă stabili ţ i relaii, s ă construi ţ i încredere, s ă lucra ţ i cu conducerea formal ă i informal ă i s ă c ă uta ţ i un angajament din partea organizaiilor i liderilor comunit ă ii în a crea procese pentru mobilizarea comunit ă ii 4.Amintii-v ă i accepta ţ i c ă auto-determinarea colectiv ă este responsabilitatea i dreptul tuturor oamenilor într-o comunitate. Nici o entitate extern ă nu ar trebui s ă îi asume c ă ea poate conferi unei comunit ăţ i puterea de a aciona în propriul s ă u interes II.Ca implicarea s ă se produc ă este necesar...

8 2. Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii schimb ă ri i îmbun ă t ă iri a s ă n ă t ăţ ii 5.În colaborarea cu comunitatea este necesar ă crearea unei schimb ă ri i îmbun ă t ă iri a s ă n ă t ăţ ii diversitatea acesteaia 6.To ţ i cei implica ţ i în comunitate trebuie s ă recunoasc ă i s ă respecte diversitatea acesteaia. Contientizarea diferitelor culturi ale unei comunit ă i i a altor factori care afecteaz ă diversitatea trebuie s ă fie extrem de important ă în planificarea, proiectarea i punerea în aplicare a abord ă rilor pentru angajarea unei comunit ă i. identificarea mobilizarea activelor comunita 7.Implicarea comunitar ă poate fi susinut ă numai prin identificarea i mobilizarea activelor comunitare i punctelor forte i prin dezvoltarea capacit ă ii comunit ă ii i resurselor pentru a lua decizii i m ă suri necesare III.Ca implicarea s ă reu ş easc ă, este necesar...

9 2. Principii de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii 8.Organizaiile care doresc s ă angajeze o comunitate, precum i persoanele care doresc s ă efectueze schimbarea, trebuie s ă fie preg ă tite s ă cedeze controlul asupra aciunilor sau a unor intervenii pentru comunitate i s ă fie suficient de flexibile pentru a r ă spunde nevoilor sale în schimbare. 9.Colaborarea comunitar ă presupune un angajament pe termen lung de c ă tre organizaia angajatoare i partenerii s ă i III.Ca implicarea s ă reu ş easc ă, este necesar...

10 Concluzie asupra principiilor de baz ă pentru înelegerea comunit ă ii Implicarea comunitar ă este un proces continuu, iar specificul s ă u trebuie s ă fie determinat ca r ă spuns la natura eforturilor cuiva i în contextul organizaional i comunitar local

11 3. Dimensiunile dezvolt ă rii comunitare 1.Spaţial ă – dezvoltarea comunitar ă depinde foarte mult de anturajul ecologic. Comunitatea, din punct de vedere spaţial semnific ă aşezarea uman ă m ă rginit ă teritorial, ea nu dep ă şeşte dimensiunile unui sat sau ale unei zone din mediul urban. Comunit ă ţi pot exista chiar şi intr-o cl ă dire, într-un cartier, într-o zona a unei localit ă ţi. 2.Cantitativ ă – comunitatea trebuie s ă conţin ă aun amunit num ă r de membri, care s ă îndeplineasc ă anumite funcţii (cei ce fac probleme şi alţii care le soluţioneaz ă ). Un sat de 4 case, oamenii de pe stadion – nu sunt comunitate. Dimensiuna cantitativ ă se refer ă la num ă rul de indivizi care pot forma o comunitate, aceasta fiind direct proporţional ă cu spaţiul comunitar. 3.Temporar ă – persistent ă în timp, de ex. c ă minul nu este comunitate, studenţii vin şi pleac ă, ei au scopuri individuale. Dimensiunea temporar ă are în vedere faptul c ă casele şi oamenii care constituie o comunitate trebuie s ă d ă inuie în timp, adic ă s ă nu dispar ă dup ă o singur ă generaţie.

12 4.Funcţional ă – membrii comunit ă rţii trebuie s ă aib ă şi s ă îndeplineasc ă anumite funcţii, existenţa unor interdependenţe economice între membrii comunit ă ţii. Comunitatea nu înseamna numai existanta amunitor aoameni şi case, dar şi existenta unei anumite omogenit ă ţi structurale (apartenenţ ă etnic ă, confesional ă, nivel de şcolarizare, nivelul veniturilor, natura ocupaţiilor, aspiraţii şi expectanţe). 5.Dimensiunea moral- cultural ă – coeziunea sociat ă ţii depinde de normele şi valorile din comunitate, se pune accent pe relaţiile interpersonale şi relaţiile de prietenie dintre membrii comunit ă ţii. Dimensiunea moral-cultural ă se refer ă la existanţa unor leg ă turi strînse între membrii comunit ă ţii care sunt bazate pe interesele şi normele lor de viaţ ă. 3. Dimensiunile dezvolt ă rii comunitare

13 Dezvoltarea comunitar ă - Principii Acţiune colectivă  Oamenii lucreaza impreuna pentru a combate situatiile de dezavantajare şi discriminare prin identificarea problemelor şi nevoilor comune şi prin găsirea de soluţii pentru acestea Democraţie  Grad maxim de participare din partea tuturor partilor interesate  Includerea comunitatii largi în procesele de decizie  Deschiderea şi transparenta actiunilor care privesc comunitatea  Hotararea de a asigura egalitatea  Procese de luarea a deciziilor care să asigure includerea şi care să duca la crearea unor pareri comune şi la obtinerea consensului Împuternicire  Invatare reciproca şi schimb de experienta;  Dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor şi capacitatii individuale şi în cadrul grupului;  Imputernicirea indivizilor şi a grupurilor astfel incat acestia să isi poata exprima în mod increzator opinia în cadrul sistemelor de luare a deciziilor şi a sistemelor politice.  Prin promovarea principiilor de actiune colectiva, democratie şi imputernicire se va garanta „proprietatea” comunitatii asupra activitatilor de imbunatatire a starii fizice şi morale a localitatii.

14 Dezvoltare ş i Dezvoltare durabil ă Dezvoltare socială Dezvoltare socială – extinderea spaţiului de oportunităţi pentru satisfacerea nevoilor socio-umane (Sandu, 2005) Dezvoltaredurabilă Dezvoltare durabilă - totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio- economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. - este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, WCED). Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea mediului, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social. Obiect al dezvoltării durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate între state, nu numai între generaţii. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83)

15 Strategiile dezvolt ă rii Dup ă actorul principal putem distinge între: Strategiile individuale – conform c ă rora efortul individual în cadrul economiei de piaţ ă liber ă este principala surs ă a bun ă st ă rii; aceast ă strategie ţine de o poziţie de tip neoliberal. Piaţa liber ă îşi are propriile limite, generând inegalit ă ţi excesive, excludere, marginalizare; Strategiile individuale – conform c ă rora efortul individual în cadrul economiei de piaţ ă liber ă este principala surs ă a bun ă st ă rii; aceast ă strategie ţine de o poziţie de tip neoliberal. Piaţa liber ă îşi are propriile limite, generând inegalit ă ţi excesive, excludere, marginalizare; Strategiile etatiste – se situeaz ă în cealalt ă extrem ă şi pleac ă de la premisa conform c ă reia numai statul cu agenţiile sale specializate poate avea o privire de ansamblu asupra nevoilor şi poate direcţiona eficient resursele spre satisfacerea lor. Astfel de strategii au fost specifice statelor comuniste, dar şi democraţiilor occidentale postbelice în modelul “statului bun ă st ă rii” de pân ă la criza petrolului din anii 70, când se revine la modelul neoliberal; Strategiile etatiste – se situeaz ă în cealalt ă extrem ă şi pleac ă de la premisa conform c ă reia numai statul cu agenţiile sale specializate poate avea o privire de ansamblu asupra nevoilor şi poate direcţiona eficient resursele spre satisfacerea lor. Astfel de strategii au fost specifice statelor comuniste, dar şi democraţiilor occidentale postbelice în modelul “statului bun ă st ă rii” de pân ă la criza petrolului din anii 70, când se revine la modelul neoliberal;

16 Strategiile dezvolt ă rii (cont.) Strategiile comunitare - se centreaz ă pe efortul comunit ă ţii locale, capabile de a gestiona mai bine şi eficient resursele pentru satisfacerea nevoilor de dezvoltare; este o poziţie complementar ă, îmbr ă ţişat ă (paradoxal) şi de socialişti şi de neoliberali; dac ă iniţial devoltarea comunitar ă era gândit ă ca o soluţie pentru ţ ă rile s ă race (perioada colonial ă ) şi pentru comunit ă ţile izolate ale ţ ă rilor dezvoltate, azi corespunde unei tendinţe generale de descentralizare, specific ă postmodernit ă ţii (autorit ă ţile locale fiind mai capabile s ă promoveze diversitatea stilurilor de viaţ ă, toleranţa, identitatea cultural ă etc). Strategiile comunitare - se centreaz ă pe efortul comunit ă ţii locale, capabile de a gestiona mai bine şi eficient resursele pentru satisfacerea nevoilor de dezvoltare; este o poziţie complementar ă, îmbr ă ţişat ă (paradoxal) şi de socialişti şi de neoliberali; dac ă iniţial devoltarea comunitar ă era gândit ă ca o soluţie pentru ţ ă rile s ă race (perioada colonial ă ) şi pentru comunit ă ţile izolate ale ţ ă rilor dezvoltate, azi corespunde unei tendinţe generale de descentralizare, specific ă postmodernit ă ţii (autorit ă ţile locale fiind mai capabile s ă promoveze diversitatea stilurilor de viaţ ă, toleranţa, identitatea cultural ă etc).

17 Dezvoltare comunitar ă ş i Dezvoltare comunitar ă durabil ă Dezvoltarea comunitar ă - un proces menit s ă creeze condiţiile de progres economic şi social pentru întreaga comunitate cu participarea activ ă a acesteia şi cu total ă încredere în iniţiativa comunit ă ţilor (O.N.U. 1955) Dezvoltarea comunitar ă - un proces menit s ă creeze condiţiile de progres economic şi social pentru întreaga comunitate cu participarea activ ă a acesteia şi cu total ă încredere în iniţiativa comunit ă ţilor (O.N.U. 1955) - schimbare voluntar ă realizat ă în, prin şi pentru membrii unei comunit ă ţi (Sandu, 2005) - schimbare voluntar ă realizat ă în, prin şi pentru membrii unei comunit ă ţi (Sandu, 2005) Dezvoltare comunitar ă durabil ă – set de politici şi activit ă ţi care lucreaz ă împreun ă pentru a crea vitalitate economic ă, protecţia mediului şi echitate social ă ” (Rainey et al, 2003, apud Sandu, 2005). Dezvoltare comunitar ă durabil ă – set de politici şi activit ă ţi care lucreaz ă împreun ă pentru a crea vitalitate economic ă, protecţia mediului şi echitate social ă ” (Rainey et al, 2003, apud Sandu, 2005). În concluzie, dezvoltarea comunitar ă înseamn ă dezvoltarea comunit ă ţii prin participarea activ ă a membrilor ei. Pentru a evita orice ambiguitate, unii prefer ă s ă vorbeasc ă de dezvoltare comunitar ă participativ ă. Dezvoltarea comunitar ă participativ ă este “procesul prin care actorii interesaţi influenţeaz ă şi împart controlul asupra iniţiativelor de dezvoltare şi asupra deciziilor şi resurselor care îi afecteaz ă ” (Banca Mondial ă, 2006) Dezvoltarea comunitar ă participativ ă este “procesul prin care actorii interesaţi influenţeaz ă şi împart controlul asupra iniţiativelor de dezvoltare şi asupra deciziilor şi resurselor care îi afecteaz ă ” (Banca Mondial ă, 2006)

18

19 Participarea la dezvoltarea comunitar ă Dezvoltarea trebuie s ă fie un proces echitabil din punct de vedere social, vizibil din punct de vedere economic şi nevatamator pentru mediul inconjurator. Pentru aceasta oamenii trebuie s ă fie plasati în centrul proceselor de planificare şi de luare a deciziilor. Dezvoltarea trebuie s ă fie un proces echitabil din punct de vedere social, vizibil din punct de vedere economic şi nevatamator pentru mediul inconjurator. Pentru aceasta oamenii trebuie s ă fie plasati în centrul proceselor de planificare şi de luare a deciziilor. Un proiect de tip participativ poate ajuta la descatusarea energiilor latente ale oamenilor şi de asemenea poate contribui la atingerea scopului de a realiza o dezvoltare durabila. Un proiect de tip participativ poate ajuta la descatusarea energiilor latente ale oamenilor şi de asemenea poate contribui la atingerea scopului de a realiza o dezvoltare durabila. Experienta a demonstrat ca oamenii isi pot elabora propriile alternative de dezvoltare daca sunt lasati s ă ia propriile decizii în directiile care ii privesc pe ei. Daca sunt sprijiniti ei isi pot creea chiar şi propriile resurse. Experienta a demonstrat ca oamenii isi pot elabora propriile alternative de dezvoltare daca sunt lasati s ă ia propriile decizii în directiile care ii privesc pe ei. Daca sunt sprijiniti ei isi pot creea chiar şi propriile resurse.

20

21

22 4. Comunitatea Republicii Moldova Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) i oraele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. În Moldova sunt în total 1681 localităi.  5 din ele au statut de municipii: Chiinău, Băli, Tighina, Comrat i Tiraspol.  Băli are 2 localităi-satelite : Elizaveta i Sadovoi. Tighina (Bender în limba rusă) are una : Proteagailovca.  Alte 60 localităi au statut de orae în componena cărora sunt incluse 39 sate.  914 localităi au statut de sat-comună (fostele sovete săteti, în tabel incluse la categoria comune) i 660 sunt sate subordonate acestor comune

23 Indicele Multidimensional al Sărăciei (IMS) Raportul Global de Dezvoltare Umană din 2010 a prezentat Indicele Multidimensional al Sărăciei (IMS), ce identifică multiple lipsuri în aceleaşi gospodării privind educaţia, sănătatea i standardul de viaţă. Dimensiunile sănătate i educaţie sunt ambele bazate pe câte doi indicatori, în timp ce dimensiunea standardul de viaţă este bazată pe şase indicatori. Toţi indicatorii necesari pentru a construi IMS pentru o gospodărie sunt extrai din Studiul Bugetelor Gospodăriilor Casnice. Indicatorii sunt ponderaţi, iar scorurile de deprivare sunt calculaţi pentru fiecare gospodărie din studiu. Pentru a face deosebire între săraci i cei ce nu sunt săraci, este utilizată o corectare de 33,3 procente, echivalentă cu o treime din indicatorii ponderaţi. Dacă scorul privării unei gospodării este de 33,3 procente sau mai înalt, acea gospodărie (i toate persoanele din ea) este considerată săracă multidimensional. Gospodăriile cu un scor al deprivării mai mare sau egal cu 20 procente, dar mai puţin de 33,3 procente, sunt vulnerabile sau cu risc de a deveni sărace multidimensional. Cele mai recente date din studiu, disponibile public privind estimările ISM al Moldovei, se referă la 2005. Circa 1,9 procente din populaţia Republicii Moldova suferă de multiple lipsuri, în timp ce alte 6,4 procente sunt vulnerabile la lipsuri multiple. Amploarea lipsurilor în Republica Moldova sau procentajul mediu al lipsurilor suferite de persoanele aflate în sărăcie multidimensională este de 36,7 procente. IMS, sau rata populaţiei care este multidimensional săracă, ajustată la intensitatea lipsurilor, este de 0,007.

24 I ndici de dezvoltare comunitar ă Indicatorii componeni ai Indicelui Dezvoltării Comunei, Romania

25 I ndici de dezvoltare comunitar ă (cont.) Indicele dezvolt ă rii sociale locale (IDSL):  nivelul mediu de educa ţ ie al locuitorilor;  starea medie de s ă n ă tate;  vârsta medie a popula ţ iei;  starea material ă a gospod ă riilor componente;  consumul public pentru o bun ă locuire.

26 Indicele dezvolt ă rii sociale locale (IDSL)  nivelul mediu de educa ţ ie al locuitorilor în RM, 2013

27 Indicele dezvolt ă rii sociale locale (IDSL)  starea medie de s ă n ă tate în RM, 2013, BNS

28 Indicele dezvolt ă rii sociale locale (IDSL)  vârsta medie a popula ţ iei, RM, 2013, BNS

29 Indicele dezvolt ă rii sociale locale (IDSL)  starea material ă a gospod ă riilor componente, RM, 2013, BNS

30 Indicele dezvolt ă rii sociale locale (IDSL)  consumul public pentru o bun ă locuire, RM, 2013, BNS.

31 Tendin ţ ele indicilor componen ţ i ai valorii IDU a RM, 1990-2013

32 Participarea şi implicarea cet ă ţenilor în activit ă ţile APL Sursa: www.undp.md, 2014www.undp.md

33 Participarea şi implicarea cet ă ţenilor în activit ă ţile APL (cont.) Sursa: www.undp.md, 2014www.undp.md

34 Participarea şi implicarea cet ă ţenilor în activit ă ţile APL (cont.) Sursa: www.undp.md, 2014www.undp.md

35 5. Problematica serviciilor publice Serviciu public: activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate publică, în scopul satisfacerii unui interes legitim public

36 5. Problematica serviciilor publice A.Servicii de nivel A - serviciile esențiale care fac posibilă să existe ca atare o comunitate – serv. pompieri, poliție, școli, lucrări publice, administrație locală. B.Servicii de nivel B există pentru a preveni problemele și pentru a menține calitatea vieții într-o comunitate - probleme care, dacă sunt lăsate fără supraveghere poate duce la probleme sau deficiențe în viitor, cum ar fi sănătatea, educația adulților, formarea ocuparea forței de muncă, locuințe, precum și dezvoltarea tinerilor C.Servicii de nivel C există în mod specific pentru a rezolva problemele curente și a corecta deficiențele (hrană pentru înfometaţi, sau adăposturi pentru persoanele fără adăpost).

37 5. Problematica serviciilor publice

38

39 6. Motivarea comunit ă ţii Ce determin ă o comunitate s ă participe? S ă vad ă rezultatul obiective concrete tangibile; programarea acţiunilor simple chiar de la prima întâlnire comunitar ă ; obiective cât mai diverse şi mai concrete. comunitatea tinde s ă -i urmeze pe lideri dac ă vede c ă aceştia au succes. S ă se simt ă capabil ă s ă rb ă torirea oric ă rei victorii; anchete pozitiv ă ; rememorarea experienţelor pozitive anterioare; obiective simple şi concrete. Încrederea în sine se construieşte treptat din succes în succes. începerea organiz ă rii comunit ă ţii în jurul unor nevoi tangibile, rezolvabile.

40 6. Motivarea comunit ă ţii (cont.) Ce determina o comunitate s ă participe? Să se simtă responsabilă constientizarea faptului ca este problema tuturor şi că stă în puterea lor de a o rezolva. asteptând ca altcineva s ă intervina nu au nimic de câştigat. Incercând s ă schimbe ei lucrurile nu au numic de pierdut. Posibilitatea de a elabora soluţii să laşi în minile lor luarea deciziilor. comunitatea participă mai bine în acţiuni pe care le-au decis ei înşişi decât la acţiuni decise doar de un grup mic. Să aibă o viziune despre ceea ce ar putea s ă fie comunitatea

41 6. Motivarea comunit ă ţii (cont.) Ce demotiveaz ă comunitatea?  Interferenţele politice  Proiectele impuse (oamenii s ă se simt ă doar instrumente într-un plan mai mare elaborat şi decis de alţii)  Resurse inadecvate (abordarea de la început a unei probleme complexe care necesit ă timp mult şi resurse considerabile demotiveaz ă comunitatea. Oamenii doresc rezultate vizibile cât mai rapide pentru a le spori încrederea)

42

43 Elemente pentru motivarea comunitatii (cont.) 4. Toate activit ă tile de mobilizare trebuie investigate, evaluate şi monitorizate; acestea nu sunt activit ă ti separate, ele reprezint ă componente importante ale unui proces în desf ă şurare. Rezultatele investigatiilor, evalu ă rilor şi monitoriz ă rii trebuie s ă fie obiectul reflectiei şi conversatiei în comunitate. 5. Important este dialogul intern în comunitate. Negocierile şi realizarea consensului pot fi atinse eficient prin dezvoltarea de retele şi aliante. Tinta este un proces democratic de mobilizare care ia în considerare diferentele individuale şi de grup, care garanteaz ă independenta, favorizeaz ă creativitatea, exprimarea de sine şi initiativa. Mobilizarea poate fi folosit ă ca metod ă aditional ă pentru diferite canale de comunicare de la comunicarea interpersonal ă la mass media şi de aici pan ă la cele mai noi tehnologii. Comunitatea poate adapta toate posibilit ă tile de comunicare şi de educatie, mergand c ă tre o viziune de apropiere intre media “alternativ ă ” sau “traditional ă ” ca povestirile, dansul, drama, altele şi media mai sofisticat ă, ca televiziunea, radioul şi Internetul.

44 Elemente pentru motivarea comunitatii (cont.) 6. Nu trebuie neglijat ă istoriei comunit ă tii în procesul dezvolt ă rii. Membrii comunit ă tii pot inv ă ta din experienta trecut ă şi pe m ă sur ă ce işi rezolv ă cu succes problemele, propriile lor abilit ă ti şi stima de sine se dezvolt ă. Tinta este un proces democratic de mobilizare care ia în considerare diferentele individuale şi de grup, care garanteaz ă independenta, favorizeaz ă creativitatea, exprimarea de sine şi initiativa. 7. Oamenii f ă r ă prejudec ă ti, pot s ă inoveze şi s ă fie realişti. Componentele mobiliz ă rii comunit ă tii ca educatia şi comunicarea incearc ă s ă releve şi s ă dezvolte aceste calit ă ti ale participantilor lor. Sporirea cunoştintelor - pe m ă sur ă ce participantii se intalnesc cu intreb ă rile colective, ei vor deveni implicati şi vor crede c ă realitatea lor poate fi schimbat ă. 8. Intotdeauna s ă fie avut în vedere factorul psihologic. Victoriile comunit ă tii, fie ele modeste sau decisive, trebuie s ă rb ă torite, aceasta m ă rind coeziunea grupului.

45 Bibliografie 1.Sandu D. Dezvoltare comunitar ă - cercetare, practic ă, ideologie. Ia ş i: Ed. Polirom, 2005. p. 9-27. (http://www.apubb.ro/wp- content/uploads/2011/03/Dezvoltare_comunitara_Suport_de_curs.p df)http://www.apubb.ro/wp- content/uploads/2011/03/Dezvoltare_comunitara_Suport_de_curs.p df 2.Sandu D. Spaiul social al tranziiei. Ia ş i: Ed.: Polirom, 1999. p. 1-27. (https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/dumitru-sandu- spatiul-social-al-tranzitiei.pdf)https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/dumitru-sandu- spatiul-social-al-tranzitiei.pdf 3.SITES, William, 1998, Communitarian theory and community development în the United States, Community Development Journal VOL. 33 NO. 1, 57-65. 4.Republica Moldova: Politici de cretere Economic ă. Crearea locurilor de munc ă i reducerea s ă r ă ciei. PNUD Moldova. Chiin ă u: Art Grup Brivet, 2005. p. 115-126. (http://www.undp.md/publications/doc/Econom_pol_ROM.pdf)http://www.undp.md/publications/doc/Econom_pol_ROM.pdf

46 Date interactive 1.http://www.youtube.com/watch?v=aTX6u3Cd7xA Împreun ă în Europa, Centrul Regional de Dezvoltare Durabil ă Ungheni (rezumat). 3:48 minhttp://www.youtube.com/watch?v=aTX6u3Cd7xA 2.http://www.youtube.com/watch?v=mko_Uq4YqNo Cardul european de asigur ă ri sociale de s ă n ă tate. 1:05http://www.youtube.com/watch?v=mko_Uq4YqNo 3.http://www.youtube.com/watch?v=jd2NusNQ4nM Moving within Europe - Which country is responsible for your social security rights? 3:05 minhttp://www.youtube.com/watch?v=jd2NusNQ4nM