INSTRUMENTE ALE STRATEGIEI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ ACTIVĂ Teritoriu Responsabil Grup de coordonare TIMIŞOARA CRIES Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare INSTRUMENTE ALE STRATEGIEI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ ACTIVĂ Experimentarea socială Timişoara – teritoriu de coresponsabilitate Noiembrie 2009, Bucureşti Mihaela VEŢAN,Coordonator proiect “Timişoara-teritoriu de coresponsabilitate”

I.a. CONCEPTE CHEIE ALE DEMERSULUI: Guide Méthologique – Elaboration concertée des indicateurs de la cohésion sociale, pagina 23 Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă I.a. CONCEPTE CHEIE ALE DEMERSULUI: Definiţia coeziunii sociale dată de Consiliul Europei : „capacitatea societăţii de a asigura bunăstare tuturor membrilor săi şi de a evitarea disparităţile, prin promovarea coresponsabilităţii sociale” Guide Méthologique – Elaboration concertée des indicateurs de la cohésion sociale, pagina 23

I.b. CONCEPTE CHEIE ALE DEMERSULUI: Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă I.b. CONCEPTE CHEIE ALE DEMERSULUI: OBIECTIVELE PROGRESULUI SOCIETAL INCLUDE ŞI COEZIUNE SOCIALĂ DEFINITĂ CA „BUNĂSTAREA TUTUROR MEMBRILOR SOCIETĂŢII”

II.IMPLICAŢII PRACTICE: Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă II.IMPLICAŢII PRACTICE: Consiliul Europei dezvoltă o metodologie de construire a indicatorilor de bunăstare în colaborare cu cetăţenii. Construirea indicatorilor de bunăstare face posibilă: definire a obiectivelor de coeziune socială; măsurarea progresului/evoluţiei în domeniul coeziunii sociale; evaluarea impactului politicilor/proiectelor/măsurilor în ceea ce priveşte indicatorii de bunăstare.

https://spiral.cws.coe.int/ Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă III. PROIECT PILOT , “TIMIŞOARA-TERITORIU DE CORESPONSABILITATE” III.a. Lansarea proiectului: Proiectul a fost lansat în Timişoara în anul 2007 de către Consiliul Europei (Direcţia de Coeziune Socială), în parteneriat cu Comisia Europeană şi Platforma Europeană IRIS (www.iris-network.eu). La nivel local proiectul s-a bucurat de sprijinul actorilor instituţionali (Primăria Municipiului Timişoara, Prefectura Timiş), ai societăţii civile şi cetăţenilor. Proiectul se dezvoltă în mai multe teritorii pilot : Mulhouse (Franţa), Paris (Ille de France), Trento (Italie), Regiunea Walonă (Belgia), Insula Capul Verde. https://spiral.cws.coe.int/

III.b. Etape principale ale demersului: Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă III.b. Etape principale ale demersului: Constituirea unui grup local de coordonare; Exprimarea criteriile de bunăstare de către cetăţeni (25 Septembrie 2007): “Ce înseamnă pentru dvs. să trăiţi bine în Timişoara”; “Care sunt lucrurile care vă împiedică să trăiţi bine în Timişoara”; “Ce puteţi face dvs. pentru a trăi bine în Timişoara?” Elaborarea indicatorilor de bunăstare pe baza răspunsurilor cetăţenilor Validarea indicatorilor de către cetăţeni (Februarie 2008); Colectarea de informaţii locale statistice cu privire la indicatorii exprimaţi de către cetăţeni prin colaborarea cu instituţiile şi serviciile locale Evaluarea situaţiei din Timişoara pe baza indicatorilor de bunăstare:

III.c. Resurse locale mobilizate: Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă III.c. Resurse locale mobilizate: - peste 250 de cetăţeni implicaţi în elaborarea indicatorilor de bunăstare (16 categorii socio-profesionale,dintre care 6 categorii marginalizate social) - 22 de structuri locale implicate în mobilizarea cetăţenilor; - 28 de specialişti impicaţi în organizarea şi moderarea întâlnirilor cu cetăţenii; 19 instituţii şi servicii publice implicate în oferirea de informaţii tematice; peste 500 de cetăţeni implicaţi în procesul de evaluare a indicatorilor de bunăstare.

III.d. Principalele rezultate Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă III.d. Principalele rezultate III.d.1. Elaborarea indicatorilor de bunăstare (31 indicatori) Exemplu: Definirea indicatorului “loc de muncă” Un sens al progresului 0-situaţia nulă Nivelul 1 – foarte proastă Nivelul 2 – mai degrabă proastă Nivelul 3 – situaţie medie Nivelul 4 – situaţie bună Nivelul 5 – situaţia ideală A nu avea de lucru şi fără perspectiva de a-şi găsi de lucru Muncă temporară, întreruptă de perioade de şomaj, fără protecţie socială şi stresantă A avea un loc de muncă permanent fară protecţie socială, prost remunerat, fără concordanţă cu competenţele personale şi proastră organizare internă A avea un loc de muncă permanent cu protecţie socială, venit mediu şi fără concordanţă cu competenţele, cu reguli de organizare relativ clare A avea un loc de muncă permanent cu protecţie socială, venit mediu în concordanţă cu competenţele, cu reguli clare de funcţionare A avea un loc de muncă permanent, raport favorabil între competenţe şi remuneraţie, reguli clare şi o legislaţie pertinentă în ceea ce priveşte mediul de lucru

1. Situaţie foarte proastă 2. Situaţie mai degrabă proastă Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă III.d.2. Evaluarea situaţiei din Timişoara pe baza indicatorilor de bunăstare (528 chestionare realizate) Exemplu: Rezultatele evaluării pentru indicatorii “loc de muncă”, “locuinţă” “putere de cumpărare” Denumire indicator 0. Situaţia nulă 1. Situaţie foarte proastă 2. Situaţie mai degrabă proastă 0+1+2 (procent cumulat) A.1 Loc de muncă 9,85 8,90 27,65 A.2 Putere de cumpărare 8,71 5,87 13,83 28,41 A.3 Locuinţă 10,42 1,33 10,80 22,54

Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă III.d.3. Implicarea grupului local de coordonare în promovarea economiei sociale şi solidare: - înfiinţarea Centrului de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (CRIES), membrii fondatori: 4 persoane fizice şi 3 ONG-uri: Asociaţia Serviciul APEL, Institutul Intercultural Timişoara, Organizaţia Salvaţi Copiii, filliala Timiş; dezvoltarea parteneriatului solidar între consumatori şi mici producători locali (parteneriat ASAT) pentru promovarea agriculturii locale; promovarea conceptelor de “întreprindere socială de inserţie” pentru persoane dezavantajate social, a consumului responsabil şi comerţului echitabil în colaborare cu membrii Platformei Europene IRIS

III.e. Etape viitoare ale demersului: Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă III.e. Etape viitoare ale demersului: Prima ediţie a “Târgului de Idei pentru o Societate Coresponsabilă” (2-4 Decembrie 2009, Timişoara) Obiectivele principale: - promovarea comportamentului responsabil în actele cotidiene; - analizarea contextului naţional şi local: limite şi avantaje ale societăţii româneşti; - implicarea cetăţenilor în identificarea de măsuri care pot fi dezvoltate pentru ameliorarea indicatorilor de bunăstare.

Rolul “dimensiunii teritoriale” în dezvoltarea strategiei de incluziune activă IV. POSIBILE EFECTE MULTIPLICATOARE, sunt asigurate de elemente precum: - necesitatea de a reîntări modelul social eurpopean (care exprimă o viziune asupra “progresului” la nivel european) cu o viziune partajată asupra progresului la nivel naţional şi teritorial; - necesitatea de a reîntări rolul cetăţenilor în ceea ce priveşte implicarea acestora în stabilirea obiectivelor de dezvoltare; - necesitatea de a reîntări angajamentul cetăţenilor pentru a se implica în lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, prin promovarea coresponsabilitatii.

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!